Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este prăznuit în fiecare an pe data de 30 noiembrie. Potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte pradă pentru iarnă care începe fiecărui lup.
Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc, marţi, onomastica, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. De marea sărbătoare sunt specifice o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții pe care credincioșii din toate colțurile țării le respectă pentru a le merge bine și pentru a fi feriți de cele rele.
De Sfântul Andrei își serbează onomastica 500.720 de bărbaţi şi 422.638 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Duhurile rele vin pe pământ în noaptea Sfântului Andrei
Sărbătoarea religioasă a Sfântului Andrei a coincis cu una dintre sărbătorile păgâne, aceea a unei divinități dacice care se întrupa în lup. Astfel, în timp, cele două evenimente s-au contopit, iar oamenii s-au folosit de aceste elemente pentru a crea obiceiuri noi.
Ziua de 30 noiembrie reprezintă, totodată, ultima zi de toamnă, marcând și începutul iernii.
Fiind o zi de hotar între două anotimpuri, această zi reprezintă o linie subțire între viață și moarte, devenind o perioadă în care cerurile se deschid, iar spiritele umblă libere pe pământ.
De Sfântul Andrei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din soba cenuşa caldă pentru că strigoii să nu se adăpostească la căldura sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă.
este parte a
