Obligați de pandemie și de instituirea stării de urgență, angajatorii și angajații au descoperit un nou tip de muncă: telemunca. Un concept nu tocmai nou, ci adus în discuție în România încă de pe la începutul anilor 2.000, dar care abia acum se instalează în mentalul românilor ca o variantă chiar mai atractivă și mai productivă decât munca la birou. Totuși, situația este una relativ nouă și abia acum angajatorii descoperă beneficiile, dar și regulile care trebuie respectate în cazul telemuncii.
Deocamdată, potrivit conducerii ITM Cluj, doar 8% dintre contractele individuale de muncă cu clauză de telemuncă au fost înregistrate în Revisal, un procent care nu reflectă nici pe departe situația reală.
„Avem 23.095 de contracte individuale de muncă înregistrate în Revisal, dintr-un total de 291.810. Este un procentaj de 8%. Din punctul meu de vedere nu este o cifră reală și situația e dată de două acte normative. Vorbim aici de decretul 195/2020 care prevedea prin act unilateral al angajatorului, pe perioada stării de urgență, că se putea stabili unde se exercită munca la domiciliu sau regimul de telemuncă. Fiind o situație de excepție, temporară, nu duce la modificarea esențială a contractului individual de muncă, astfel încât nu exista necesitatea înregistrării în Revisal. Ulterior, prin legea 55/2020, aceasta îi permite angajatorului să dispună de data aceasta cu consimțământul angajatului, desfășurarea activității în regim de telemuncă”, a declarat pentru Servus, Cluj, șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, Daniel Păcurariu.
Fiind vorba de o perioadă determinată până la încetarea stării de alertă, firmele nu au avut obligația să înregistreze contractele în Revisal precum un contract în regim de telemuncă.
„Nefiind o modificare a contractului individual de muncă, ci doar o situație de excepție, temporară, nu există obligativitatea înregistrării în Revisal precum un contract cu clauză de telemuncă. Evident că această cifră de 8% nu este reală. În momentul acesta mult mai mulți oameni desfășoară activitatea în regim de telemuncă”, a explicat Păcurariu.
Un aspect important de luat în calcul în cazul contractului de telemuncă este că responsabilitatea pentru orice i se întâmplă salariatului sau altor persoane de unde își exercită acesta telemunca îi revine angajatorului, care poate răspunde inclusiv penal. Tocmai de aceea, contractul dintre angajator și angajat trebuie să conțină precizări exprese, acorduri ale salariatului privind locul de desfășurare al activității, stabilirea exactă a momentului când poate angajatorul să verifice activitatea salariatului și cum poate să facă lucrul acesta. De asemenea, trebuie să fie specificate responsabilitățile în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, obligații de informare din partea angajatorului, situația izolării salariatului față de ceilalți colegi, stabilirea întâlnirilor regulate între angajați, obligația de instruire, cât și informarea angajatorului cu privire la tot ce se întâmplă cu echipamentele de muncă.
Cei care nu vor respecta aceste reguli, vor fi sancționați cu amenzi între 2.000 și 5.000 de lei.