STUDIU: Școala online, o iluzie în mediul rural. Doar 60% dintre elevi au participat, într-un fel sau altul, la ore

O mini-cercetare făcută de Fundația World Vision în câteva comunități rurale din județul Cluj scoate la iveală o realitate tristă. Orele online nu au putut fi urmate de aproape 40% dintre elevii din mediul rural, care fie nu au deloc, fie au o infrastructură digitală precară și cel mult au utilizat un telefon pentru a-și realiza măcar temele primite.

În plus, în timpul stării de urgență, gradul de sărăcie din mediul rural s-a accentuat, zeci de familii au rămas fără loc de muncă sau fără posibilitatea de a munci cu ziua. Potrivit studiului, aproximativ jumătate dintre respondenți au declarat că au avut probleme cu asigurarea alimentelor, a medicamentelor necesare și a materialelor de curățenie și igienă personală în această perioadă.

Cifrele arată astfel:

Aproape 28% dintre respondenţi au declarat că veniturile le-au scăzut din cauza concedierii, a şomajului tehnic ori a imposibilităţii de a mai lucra cu ziua. Pentru alţi peste 30% dintre părinţii respondenţi, asistați social, însă, pandemia nu a făcut decât să le adâncească problemele. Părinţii au fost întrebaţi dacă reuşesc, în situaţia dată, să asigure necesarul familiei pe anumite categorii de produse.  

• Peste 40% au fost nevoiți să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale în perioada de izolare. 

• 28% dintre cei care au adoptat strategii de reducere a cheltuielilor declară ca au rămas fără locuri de muncă, din cauza concedierii, a șomajului și imposibilității de a lucra cu ziua. 

• Peste 50%  dintre respondenţi nu au reușit să asigure alimentele sau le-au asigurat parțial. 

• Nici când vine vorba despre medicamente sau produse de igienă lucrurile nu au stat mai bine: mai bine de 50% dintre părinți nu au reușit să le cumpere ori le-au achiziționat parțial.  

Şcoala online nu a fost posibilă în Clujul… offline

Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online, dar 30% dintre dintre aceștia și-au făcut temele sau proiectele cerute. În schimb, aproape 9% dintre elevi nu au participat în niciun fel la școala online. De asemenea, doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online, restul au trimis și exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online. Aproape 60% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie; 13% dintre respondenții din județul Cluj afirmă că nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă. Doar 27% au afirmat că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei; 22 % din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmărească emisiunea!

Partea calitativă a cercetării World Vision România a constat în interviuri telefonice cu 62 de directori de școală din mediul rural, din comunitățile în care Fundația activează. La nivelul județului Cluj au răspuns întrebărilor 17 directori, conform cărora, noul an școlar va începe sub următoarele auspicii:

• 15 din 17 școli nu au dotările necesare pentru a face școala online (laptop/tabletă/desktop).

• 74% dintre directorii de școală cred că învăţarea online nu mai trebuie extinsă.

• 60% dintre ei cred că procesul educațional va fi afectat din cauza pandemiei și materia trebuie reluată, 16% cred că starea emoțională a elevilor va fi afectată și 13% cred că riscul de analfabetism va crește ca urmare a crizei COVID-19.

Emoţiile copilului, neglijate în mediul rural în perioada pandemiei

Peste o treime dintre părinții chestionați (32%) nu și-au lăudat niciodată copilul sau au făcut-o doar câteodată în perioada pandemiei și tot atâția au declarat că își îmbrățișează copiii necondiționat doar câteodată sau deloc. De asemenea, aproximativ 35% din respondenții părinți din județul Cluj nu au petrecut aproape deloc mai mult timp cu copiii lor pe perioada stării de urgență, când aceștia ar fi avut nevoie de suport socio-emoțional sporit. Cu toate acestea, proporția părinților care consideră că au gestionat pozitiv starea de tensiune indusă de pandemie a fost de aproape 81%. 

Se remarcă din nou faptul că proporția părinților care nu au oferit copiilor confortul emoțional de care aveau nevoie în perioada pandemiei este foarte mare în cazul familiilor vulnerabile din punct de vedere economic. 

”Rezultatele studiului ne-au arătat, încă o dată, că urmele lăsate de pandemie au adâncit sărăcia și au accentuat factorii care influenţează negativ bunăstarea oamenilor din mediul rural. Se evidențiază foarte clar relația strânsă între bunăstarea emoţională, accesul la  educaţie, implicarea părinţilor în viața școlară a copiilor și vulnerabilitatea economică a familiei. Cei care şi-au pierdut total sau parţial veniturile din cauza crizei ori cei care sunt asistaţi sociali sunt şi cei care nu au acces la educaţie, deşi declară că educația ar însemna supravieţuire și singura şansă a copiilor de a ieşi din sărăcie. Atunci când ne uităm la bunăstarea emoţională, starea de bine şi climatul în care un copil trebuie să se dezvolte, devine evident că familiile vulnerabile trebuie ajutate, în special cu şedinţe de consiliere psiho-emoţională şi educaţie parentală. Pe lângă programele de susținere a copiilor prin care am ajutat peste 20.000 de copii și familiile acestora în perioada pandemiei, World Vision continuă în comunităţile rurale un program foarte important în acest sens: ‚,Școala Părinților’’, prin care părinții sunt însoțiți, pas cu pas, de consilieri, asistenți sociali și psihologi să depășească situații dificile în creșterea și educarea copiilor. De asemenea, este important de amintit că, în mai puțin de două luni, începe școala…nu știm în ce formă, dar cursurile vor fi reluate, iar acești copii au nevoie de intervenție imediată pentru a nu rămâne în urmă. Facem un apel la solidaritate şi îi invităm pe toți care pot și doresc să contribuie la Fondul de Urgență pentru educație și intervenție imediată pentru copiii și școlile din mediul rural să trimită un SMS cu textul Speranţă, la 8864”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Studiul a fost realizat de World Vision România în perioada 10 mai – 27 iunie 2020.