Undeva pe la sfârșitul lunii martie, simultan, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Organizația Mondială a Sănătății (WHO) au recomandat ca Ivermectina să nu fie utilizată în afara studiilor clinice derulate de către personal calificat. CEO-ul Terapia Cluj, Dragoș Damian, și-a exprimat opinia cu privire la toate discuțiile care au vizat în ultimul timp acest medicament.
“Deși a creat fierbere internațională după datele de eficiență in-vitro și pe animale de laborator, după utilizarea în 27 de studii controlate incluzând 6612 pacienți, după apariția în două scheme terapeutice în SUA și după aprobarea de către autoritățile locale de reglementare din circa 20 de țări (dintre care 3 în UE), Ivermectina nu a convins și nu a fost recomandată oficial pentru Covid. S-a considerat că există insuficiente studii clinice (efectuate în cadru instituționalizat și sponsorizate – am să revin la cei doi termeni) ca să permită o evaluare științifică a efectului antiviral asupra SARS-CoV 2. În mod particular, EMA a specificat că utilizarea Ivermectinei în cazurile de Covid necesită doze mai mari decât cele utilizate pentru altfel de indicații, astfel încât sunt obligatorii studii clinice privind siguranță preparatului la aceste doze.
În momentul în care s-a dus vestea despre ea, Ivermectina a împărțit planeta în două tabere, la fel cum a făcut și în România. Medicament pentru pisici periculos pentru oameni? Staruri care au luat-o și și-au revenit miraculos? Prea ieftină, deci neinteresantă? Se poate da în loc de vaccin? Este oprită de la utilizare pentru că se așteaptă unele antivirale mai scumpe? Despre acest subiect s-a spus totul și de fapt nimic.
Cea mai mare derută creată în public a fost apariția în toate mediile a persoanelor de notorietate, cu pregătire medicală sau nu, care au tras de Ivermectină în toate părțile.
Ce trebuiau să facă autoritățile din România ca să creeze credibilitate? Să rămână surde la zgomotul de fond, să accepte donația de 10.000 de tablete făcută de o companie farmaceutică (da, de Terapia) în noiembrie 2020 pentru testări, să înceapă un studiu clinic în 5-6 spitale (așa cum cer de altfel EMA și WHO) și să vină cu propria experiență. Din noiembrie 2020 și până în martie 2021, când EMA și WHO au dat verdictul, puteam avea încă un studiu finalizat care să ajute la clarificarea încurcăturii.
De ce nu s-a întâmplat nimic? Pentru că nu a existat un nucleu de specialiști care să creeze cadrul instituționalizat (design, protocol, aprobări etc.) și pentru că nu a existat un sponsor (și nu va exista niciodată un sponsor care să plătească în jur de 1482 euro – cost mediu pe tratament, IQVIA, 2019 – de pacient înrolat într-un studiu clinic pentru o tabletă care costă 2 lei).
Așadar, nicio șansă să se știe vreodată dacă Ivermectina chiar este eficientă contra Covid, pentru că nu se pot face studiile clinice pe care le cer EMA și WHO.
Prin urmare, Ivermectina – game over! Trei considerații de final, pentru cei aflați în călătoria epică pentru aflarea adevărului:
1. marea majoritate a antiviralelor (ca să nu spun toate) aflate în protocolul de tratament al Ministerului Sănătății nu au studii clinice de amploarea celor cerute de EMA și WHO pentru Ivermectină și totuși sunt folosite și salvează vieți;
2. cât de cinic să fii să te bucuri că este oprit din teste un medicament – indiferent care – candidat la reconversie Covid – știind că nu există încă un antiviral eficient și că spitalele sunt pline de pacienți care poate n-ar fi murit dacă l-ar fi avut la dispoziție.
3. România rămâne țara din UE cu cel mai mic număr de studii clinice calculate la 1 milion de locuitori – 8 studii clinice – atrăgând anual doar 100 milioane de euro din cele 35 miliarde investite în UE, așadar mai puțin de 0,3% (IQVIA, raport 2020)”, a explicat CEO-ul Terapia Cluj, Dragoș Damian.
este parte a
