Ușoare și ecologice, bicicletele din bambus ar putea revoluționa transportul din România. Deși ideea nu e una nouă, sunt puțini cei care se încumetă să se bage într-o astfel de afacere. Iar cei care o fac, au cu adevărat o pasiune pentru asta, așa cum e și cazul lui Rareș Vâsc. A studiat la USAMV și apoi a plecat în Suedia. De la reparat și reciclat biciclete, a ajuns să-și dedice timpul cercetării unui material mai neobișnuit pentru construcția vehiculelor pe două roți: bambusul. Nu a fost o misiune ușoară, pentru că lemnul de bambus are avantajele lui, dar trebuia găsită o soluție pentru a-l face mai rezistent.
„Experiența mea cu bicicletele a pornit din anul 2010 când am ajuns în Suedia pentru prima dată. Am avut o afacere locală cu biciclete second-hand pe care le reparam, reciclam. Totul a pornit din pasiunea mea pentru biciclete și pentru ciclism. Apoi am făcut un master în biomedicină acolo unde am avut ocazia să lucrez într-un laborator de cercetare. Pe vremea când eram acolo, am văzut pe internet o bicicletă din bambus și m-am gândit că este un material ușor, totodată interesant. Primele mele întrebări erau cum rezistă la intemperii, la mucegai sau la atacul insectelor. Am studiat problema aproape un an și jumătate. Din fonduri proprii am plătit aparatura și substanțele cu care am lucrat în laborator. Prin urmare am găsit un proces de polimerizare prin care bambusul să devină stabil și să nu fie expus distrugerii”, povestește Rareș.
Puțin mai greu decât fibra de carbon, dar mai ușor decât aluminiul, bambusul are avantajul de a fi ecologic. În plus, lemnul are o oarecare flexibilitate care face ca eventualele șocuri provocate de gropi sau drumuri mai denivelate să fie amortizate. Pentru Cluj, business-ul este o noutate, primele biciclete din bambus fiind în proces de producție.
„O astfel de bicicletă se realizează în 80 de ore de muncă, aproximativ două săptămâni. Se lucrează 100% manual, nu există nimic automatizat. Vorbim aici și de un proces de tratare al lemnului, șlefuirea lui. Prețul va porni de la 1200 de euro în funcție de opțiunile clientului și poate să ajungă până la 1800 de euro. Un cadru din bambus ajunge să cântărească între 900 și 1400 de grame. Dacă clientul alege roți din fibră de carbon, o bicicletă standard ar putea cântări cam 12 kg”, spune Rareș.
Chiar dacă se așteaptă la un feedback pozitiv de pe piața clujeană, tânărul se bazează în principal pe export. Partea și mai atractivă este că bicicletele vor fi realizate după preferințele clientului, în funcție de constituția, culoarea preferată sau numărul de viteze dorit de acesta.
„Vom avea site-ul în cinci limbi diferite, ne vom baza și pe exportul în Europa de Vest. Nu ne bazăm doar pe publicul clujean sau cel din România. Clienții pot opta pentru culoarea naturală a bambusului, o culoare care bate înspre cafeniu sau brun închis. De asemenea, clienții pot alege dacă doresc o bicicletă cu o singura viteză sau una cu opt viteze. În primul rând ne interesează înălțimea clientului, lungimea picioarele și a mâinilor. Este adevărat că există o doză de scepticism din partea clienților pentru că se naște întrebarea firească <<oare rezistă, nu se rupe bambusul?>>, dar și pentru faptul că le producem în România”, mărturisește producătorul.
Rareș ar fi avut ocazia să își dezvolte afacerea în Suedia, cu bani de la guvernul suedez. A preferat să se întoarcă acasă, unde a aplicat pentru fonduri europene și a primit o finanțare în valoare de 40.000 de euro.
„Sunt român și am vrut să mă întorc. Aceste lucruri au cântărit foarte mult în decizia mea. Am renunțat la o carieră în plină ascensiune de cercetare în Suedia. Pentru mine acesta este un job full-time. Nu regret, deși mereu vor fi semne de întrebare asupra acestei decizii. Îmi este dragă România și în primul rând Clujul.
Planurile lui Rareș nu se opresc aici. Pe viitor, ar vrea să își extindă producția. ”Vom folosi lemn de esență tare care o să fie ranforsat cu aramidă și kevlar. Deocamdată există o singură companie în lume care produce așa ceva, în USA. Sperăm să devenim a doua companie care ar produce așa ceva. Proiectele sunt făcute, studiile de asemenea. Mai avem nevoie de fonduri, infrastructură și personal”, încheie tânărul.
este parte a
