În 2006, a fost introdusă prin lege meseria de mediator. De atunci și până în prezent, la Cluj cel puțin, numărul lor a tot crescut, dar s-au lărgit și ariile lor de copetență. De ce să lăsăm conflictele să ne ocupe tot timpul și energia, când oameni bine intenționați, găsesc rapid soluții convenbile pentru fiecare în parte? Noul președinte al Corpului Profesional al Mediatorilor Cluj este doamna Ramona-Mirabela Mocian. Își propune, la început de mandat, să imbunătățească calitatea profesiei, să ridicestandardul prestațiilor mediatorilor, să fie percepuți corect în contextul meseriilor liberale, dar mai ales, să promoveze medierea ca soluție alternativă de rezolvare a conflictelor, astfel ca societatea românească să evolueze și în acest domeniu.
EXEMPLE DE MEDIERE
”Îmi amintesc o speță în care, inițial, ambii părinți ai unui minor făceau eforturi pentru a monopoliza atenția și afecțiunea acestuia, în instanță fiind deja pe rol procesul de divorț. Se punea problema continuării relației părinților cu copilul lor. Înțelepciunea de care au dat dovadă acești părinți, în contextul în care se purta un adevărat război, m-a impresionat. Au înțeles că mai presus de orice, fiul lor merită o rezolvare confidențială și adaptată nevoilor lui. Acordul de mediere încheiat, a conținut atât aspecte privitoare la minor, cât și la partajul bunurilor comune. Dacă în mijlocul disputei se află minori, subiectul este cu atât mai sensibil. Pentru aceste situații, fac un apel la toți părinții, să apeleze cu încredere la o soluționare pe cale amiabilă a tuturor diferendelor. Faptul că se stă la masa rotundă și se încheie un acord de mediere privind autoritatea părintească, domiciliul minorilor, drepturile și obligațiile fiecărui părinte, modalitatea de relaționare cu ei și cu familia extinsă, toate acestea vor închega și nu vor distruge legăturile copil-părinte.”
”Într-un alt caz, de exemplu, patru frați își disputau în instanță procesul de moștenire. În lipsa dialogului, fiecare vedea în frații lui adversari. Inițiativa unuia dintre ei, de a-i invita la dezbaterea succesorală în cadrul oferit de mediere, s-a dovedit a fi cheia rezolvării tuturor discordanțelor ce durau de mai mulți ani. Au fost necesare doar trei ședințe de mediere pentru ca părțile să se înțeleagă asupra tuturor aspectelor privind bunurile mobile și imobile moștenite. Satisfacția tuturor a fost cu atât mai mare, cu cât discuțiile și semnarea actului final s-au desfășurat în termeni cordiali, eliminându-se presiunea inițială. În ambele cazuri prezentate pe scurt, părțile și-au recuperat jumătate din taxa judiciară de timbru plătită la demararea procesului, iar instanța de judecată a luat act de înțelegerea părților și a emis o hotărâre care a inclus acordurile de mediere.”
Avantajele soluționării prin mediere a unui conflict, comparativ cu un proces clasic desfășurat într-o instanță de judecată:
– Mai rapid. Medierea permite o importantă economie de timp şi evitarea stresului generat de un litigiu derulat în faţa instanţei de judecată, procesele durează mult timp iar prin mediere se poate ajunge la o soluţie în doar câteva ore;
– Mai economic. Medierea implică costuri reduse semnificativ față de procedura judiciară. Se evită cheltuielile de judecată, taxele judiciare de timbru, onorariile experților. De exemplu, taxa judiciară de timbru aplicabilă în cazul soluționării conflictelor ce au ca obiect transferul de proprietate, moșteniri sau partaje este de 1,5% față de 3% cât se aplică în cazul procesului obișnuit;
– Accesul la mediere se poate realiza în orice moment al conflictului, chiar și în timpul desfășurării procesului, iar dacă părţile ajung la o înţelegere pe calea medierii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plătite;
– Recuperarea taxei de timbru. În situaţia în care părţile ajung la un acord în urma şedinţei de mediere, pot solicita instanţei de judecată rambursarea taxei judiciare care a fost achitată;
– Părţile decid singure asupra modului de soluţionare a disputei. În principiu, părtile pot lua decizii mai bune cu privire la soluţionarea conflictului decât o autoritate din afară şi tind să respecte acordul când sunt direct responsabile pentru rezultatul negocierilor;
– Şedinţa de mediere este stabilită în funcţie de programul părţilor. În comparaţie cu instanţa unde prezența în sală este impusă. Părţile au oportunitatea de a stabili singure, în acord cu programul lor, data, ora şi locul unde se va desfașura şedinţa de mediere;
– Părţile pot avea control total asupra procesului. Prin mediere părtile pot să negocieze în toate aspectele prin care conflictul poate să fie soluţionat. Sunt libere să stabilească termene, condiţii, modalităţi şi să stabilească în funcţie de posibilităţile şi necesităţile fiecăruia soluţia perfectă;
– Soluţia rezultată în urma medierii este un câştig pentru toate părţile. Medierea permite găsirea de către părţi, cu ajutorul mediatorului, a unei soluţii creative şi eficiente de rezolvare a conflictului prin care nimeni nu pierde;
– Confidenţialitate asupra procesului. În comparaţie cu instanţa unde un număr variabil de
persoane pot cunoaşte aspecte importante cu privire la conflictul în care sunt implicate părţile, în mediere părţile evită astfel să-şi facă publice problemele într-o sală de judecată.
Ce calități trebuie să aibă un mediator?
”In primul rând, această meserie este o adevărată artă.Nu se mulțumește să învețe teoretic etapele obligatorii de urmat în vederea gestionării și eventual stingerii conflictelor între actorii unei dispute. Profesia de mediator, în opinia mea, este una vocațională. De fapt, un profesionist în domeniu își asumă medierea ca mod de viață. Practicienii sunt obligați să îndeplinească un cumul de calități pentru a desfășura activitatea de mediere la standarde maxime. Aceste însușiri speciale încep printr-o fină capacitate de a evalua situația conflictuală încă din primele minute de la contactul cu părțile beligerante, apoi o constanță în a dori să soluționezi cât mai aproape de perfect orice conflict, astfel încât părțile să fie mulțumite în egală măsură de servciile tale, dar mai ales de rezultatul așteptat – găsirea unor soluții de comun acord acceptate, o permanentă colaborare cu toate părțile disputelor pentru a identifica elemente care să conducă la rezolvarea ecuației, toate acestea secondate de o formare și informare de specialitate continue.
De ce e atât de specială această meserie?
”Medierea ne privește pe toți. La serviciile unui mediator apelează persoane din toate categoriile profesionale, economice, sociale și culturale, persoane fizice sau juridice/instituționale românești sau străine. Așadar, o largă arie a conflictelor atât pe partea civilă a spețelor, de la dreptul familiei și drepturile reale, de moștenire, granițuire, cât și la partea administrativă, comercială, privind protecția consumatorului, recuperare debite, relațiile de muncă, asigurătorii, malpraxis, cât și spețe ale dreptul penal, își pot găsi rezolvarea într-un cadru particular și discret. Munca de mediator este una extrem de fină, confidențialitatea, imparțialitatea, gestionarea cât mai eficientă a resursei numită timp în favoarea beneficiarului, fiind alte câteva avantaje de care părțile aflate într-o dispută beneficiază într-un birou profesionist de acest gen. Trebuie subliniat faptul că medierea conservă relațiile interumane, găsește acele căi, poate neexploatate până atunci, prin care se ajunge dacă nu foarte ușor, măcar în timp, la o înțelegere. Totodată, oricare dintre mediatori, trebuie să fie conștient că, de calitatea unui acord de mediere încheiat, pot depinde decizii, atitudini, hotărâri ulterioare, poate chiar destine.”
În ce domenii au loc cele mai multe medieri?
”Medierea câștigă teren în ceea ce privește aplicabilitatea în disputele dintre cetățeni și administrația publică locală, dar și în conflictele ce vizează domeniul bancar, conflictele generate de comerțul și serviciile on-line, malpraxisul medical, conflictele școlare și cele din câmpul muncii sau între agenții economici.”
Cristina Pintilie Șendrea