În urmă cu două zile, Institutul Național de Statistică (INS) a precizat că economia României a crescut cu 13,6% în trimestrul II din anul 2021, iar comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 1,8%. În primul semestru avansul a fost de 6,5% pe seria brută și de 6,2% pe seria ajustată sezonier. În urma noilor date transmise de INS, premierul Florin Cîțu s-a arătat foarte entuziasmat, accentuând ideea că “13,6% e o cifră pe care trebuie să o reţinem. Indiferent de comentariile în spațiul public, această cifră atestă că ne-am făcut foarte bine treaba”.
“Era firesc ca după un an de criză cu foarte mulți care au fost trecuți în șomaj tehnic și n-au mai lucrat, activitatea și PIB-ul să scadă, iar atunci când restricțiile s-au ridicat, să-și revină. În momentul în care faci o comparație între un an cu cădere și un an cu revenire, procentul de regulă se dublează conform matematicii. Când treci printr-un șoc de criză cu adevărat, multă lume își pune întrebarea ce are de făcut, cum să se repoziționeze. O explicație pozitivă poate exista aici, deoarece mulți s-au repoziționat și, probabil, s-au orientat către alte activități dinainte sau și-au reconsiderat activitățile”, ne explică economistul Iosif Pop.
Datele publicate de INS arată că PIB-ul României a crescut cu 13,6% pe seria ajustată sezonier și cu 13% pe seria brută, în trimestrul II 2021 comparativ cu trimestrul II 2020. Așadar, România a recuperat declinul din trimestrul II 2020 față de trimestrul II 2019, de 10,2% pe seria ajustată sezonier, respectiv de 10,3% pe seria brută. Specialiștii spun că acest cost care atinge noul standard al PIB-ului este de fapt unul cu datorii greu de plătit și cu deficite bugetare, împrumuturi cu dobânzi care trebuie plătite până la urmă.
“Au veni mulți bani din împrumuturile externe. Indiferent sau prin ce circuite au trecut acești bani împrumutați, pe o departe de la populație prin bănci, pe de altă parte din împrumuturi externe, ei au ajuns în niște buzunare. Au reintrat în circuit. Surplusul acesta de bani a dat curaj investițiilor. Unii au investit în construcția de imobile, alții au investit în afaceri noi, alții și-au relansat afacerile vechi. Dar costul cu care se atinge acest nou standard de PIB este cu datorii greu de plătit și cu deficite bugetare, împrumuturi cu dobânzi care trebuie plătite.
Asta este o povară pe anii și pe generațiile care vin. Deci nu este o fericire. Lauda asta trebuie ponderată, nu este o bravadă. Este o suferință pe care vrem să o facem bravadă. Lumea s-a adaptat, dar lumea nu înțelege câta datorie are țara, dar și individual, plăți pe care le vom plăti ori prin impozite majorate, ori prin taxe locale”, precizează Iosif Pop.
Creșterea economiei cu 13,6% poate fi asumată ca o creștere doar pe cifre, însă consecințele nefavorabile se vor vedea abia în timp.
“Ne-o putem asuma ca o creștere pe cifre, dar cu consecințe foarte nocive, nefavorabile în timp. Ne putem aștepta că, într-adevăr ne poate salva agricultura cu o recoltă bună sau aportul real din domeniul IT care a cunoscut o relansare pe întreg mapamond-ul. Însă dacă compar rezultatele agricole de anul acesta în care ne-am bucurat de o climă favorabilă agriculturii cu seceta și căderea agriculturii de anul trecut, nu pot să spun că e meritul Guvernului. N-are niciun merit. E pur și simplu de la natură. Nu se pot împăuna cu astfel de laude. Nu le aparțin. N-au dat idei, au împrumutat niște bani care înseamnă datorie pe termen lung”.
Florin Cîțu a mai punctat marți că cifrele demonstrează că “economia României a depășit criza economică în doar un an”: “Am lucrat din greu şi am reuşit. Pentru asta vă mulţumesc vouă, dragi români. Nu aş fi reuşit fără voi. Adevărații eroi sunteți voi”.
Iosif Pop este de părere că Guvernul nu are o contribuție substanțială: “Criza n-am depășit-o pentru că încă în economie ești depedente de foarte multe componente. A depăși criza înseamnă a-ți restructura o industrie fundamentală. Noi încă n-am luat o decizie majoră în ceea ce privește cărbunele, centralele termo, multe decizii care așteaptă să fie luate. Nu încurajăm adevărat industrie pe care o aveam cândva ca să se relanseze. Nu avem o contribuție substanțială din zona Guvernului”, explică economistul.
Ce rezultate ne vor oferi trimestrele III și IV din 2021?
“Raportarea trimestrului III va fi realizată undeva spre sfârșitul lunii octombrie, începutul lui noiembrie. Ne putem aștepta că, după sezonul acesta de concedii, creșterea să fie mai domolită, mai temperată. Anul trecut lumea nu prea a plecat, s-a lucrat de acasă. Anul acesta foarte mulți și-au permis concediile. Lucrul acesta este în corelație cu puterea de a produce o valoare adăugată. Cât despre trimestrul patru, comparativ cu anul trecut, nu cred că ne vom duce în ‘jos'”, a încheiat Iosif Pop.
este parte a
