Școala a fost afectată în timpul pandemiei “enorm, înfricoşător de mult” şi “pierderile educaţionale sunt foarte mari”, „greu de recuperat”, „necesitând perseverenţă şi implicare”, a spus Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, duminică, la Prima TV. Acesta a enumerat aceste probleme și pe cea a abandonului școlar. A explicat ce face pentru combaterea abandonului școlar, prin demararea proiectului MATE, dar nu a menționat nicio măsură pentru toate celelalte situații descrise mai sus.
Întrebat dacă are vreo statistică sau un studiu despre cât de mult a afectat pandemia școala în ultimii doi ani, ministrul a evitat răspunsul la întrebare, făcând apel la caracterizări personale și la expresii de tipul „o spun psihologii”, „o spun medicii”.
Edupedu a redat discuția din emisiune:
“Moderator: Aveți un studiu, statistică, o analiză care să arate cât de mult a afectat pandemia școala în acești doi ani?
Sorin Cîmpeanu: Enorm, înfricoșător de mult.
Moderator: Ce înseamnă înfricoșător de mult?
Sorin Cîmpeanu: Pierderile educaționale sunt foarte mari, sunt foarte greu de recuperat și pot fi recuperate doar cu perseverență, cu răbdare și mai cu seamă cu efortul fiecărui cadru didactic. Efortul și priceperea fiecărui cadru didactic, efortul, priceperea și implicarea fiecărui cadru didactic. Despre pierderile educaționale: sunt foarte mari. Există o explozie a fenomenului de bullying în școli – extrem de grav.
Moderator: După această perioadă foarte mare de izolare a copiilor?
Sorin Cîmpeanu: Da. O spun psihologii, o spun cei cu pregătire, cu competenţă în a se pronunţa asupra acestui subiect. Există, vedem bine, din păcate, doar în ultimele zile, o multiplicare a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor. Există – şi o spun iarăşi medicii – o multiplicare a afecţiunilor oftalmologice.
Moderator: Au stat foarte mult cu ochii în tablete, în telefoane, în device-uri?
Sorin Cîmpeanu: Există, și o spune eu, eu în calitate de ministru al Educației, cu mare tristețe și îngrijorare, o adâncire a inechităților deja existente în sistemul de învățământ.
Moderator: Între oraș și sat sau între clase sociale?
Sorin Cîmpeanu: Între oraș și sat. Între medii defavorizate și medii mai norocoase din perspectiva socială și materială. Există, de asemenea, o creștere îngrijorătoare abandonului școlar. Nu avem încă datele, dar plecând din anul 2015 către 2020, cu o scădere ușoară, dar importantă, de la 18-19 la sută abandon școlar.
Moderator: La 15%.
Sorin Cîmpeanu: Nu, am ajuns la 15,3% în 2019 și am crescut la 15,6% în 2020.
Moderator: Iar la sate procentul este de 26%, cel pe care l-am găsit eu.
Sorin Cîmpeanu: Din păcate da. Și acestea sunt datele din anul 2020. Privesc cu îngrijorare către INS și oricât de mult am sperat să nu crească semnificativ aceste cifre deja îngrijorătoare, și nu trebuie să uităm că în 2020 am avut abandon de 15,6% media națională, în condițiile în care România și-a asumat o țintă de 11,3%. Nu numai că am ratat această țintă, dar pandemia a amplificat aceste cifre, care erau într-adevăr – 15,6% la media națională, sub media europeană, chiar sub ținta asumată, în mediul urban, dar în mediul rural abandon de 25 – 26% înseamnă că unul din patru elevi în mediul rural, în 2020, părăseau sistemul de învățământ înainte de a încheia măcar nivelul gimnazial.
Moderator: Și ce face statul pentru acești copii să-i țină la școală sau să-i aducă din nou la școală?
Sorin Cîmpeanu: Deci este un record absolut, trist, pentru abandon școlar. Atunci vom avea cifrele pentru anul 2021, mă tem că ele vor fi încă și mai grave. Deci toate aceste efecte sunt efecte asupra sistemului de educație generat de pandemie. Este vorba despre efecte negative, care s-au suprapus peste problemele cronice deja existențe în sistemul de învățământ din România. Asta este starea de fapt, extrem de gravă, extrem de îngrijorătoare. Efectele sunt deja resimțite, după cum v-am spus, efectele sunt deja resimțite și în economie, și în educație.
Gândiți-vă că sunt studenți care încheie cel de-al doilea an universitar și care nu au văzut cum arată un amfiteatru, nu a putut să participe cu adevărat la partea de lucrări practice, aplicație, nu și-a cunoscut colegii, deci sunt deja efecte majore. Deja, iar acestea vor fi multiplicate, din păcate. Nu are rost să nu conștientizăm aceste lucruri pentru a putea răspunde cat mai bine. La întrebarea ce poate face statul, statul e dator să facă foarte multe lucruri în acest sens, lucruri care pot fi rezolvate doar pe termen mediu și lung, pentru că în educație efectele se pot vedea doar pe termen mediu și lung. Este cel mai inerțial sistem public din orice stat, cel mai mare și cel mai inerțial.
Moderator: Cu condiția să începem la un moment dat.
Sorin Cîmpeanu: De altfel, problema sistemelor de educație, reliefate de pandemie, a fost că nu au reușit să țină pasul cu viteza de schimbare, cu evoluția societății și cu atât mai puțin cu viteza de schimbare tehnologică, cu evoluția tehnologică. Dar suntem obligați să începem cat mai grabnic, lucru pe care îl voi demonstra cu elemente cat se poate de clare, de evidente, nu cu gânduri frumoase, pentru că timpul gândurile frumoase au trecut din moment ce nici societatea, nici timpul nu mai are răbdare. Și o să vă răspund în detaliu la întrebarea ce poate face societatea, dacă…
Moderator: Mă interesează mai mult ce face statul, pentru că societatea caută și alte soluții cum ar fi meditațiile școli private și așa mai departe, astfel încât să-și țină totuși copiii pe linia de plutire.
Sorin Cîmpeanu: Acțiunile trebuie să fie țintite și trebuie să fie eficiente pe fiecare dintre aceste probleme. Am enumerat cel puțin cinci probleme, dacă ne referim la abandonul școlar, am adoptat la finalul lunii decembrie un program național de reducerea abandonului școlar”.
Apoi au urmat explicațiile despre abandonul școlar și discuția a continuar pe tema burselor, fără să mai existe vreo revenire sau încercare de revenire pe temele lansate drept „extrem de grave”.
este parte a
