Teatrul Naţional Cluj-Napoca anunţă premiera spectacolului O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, care va avea loc duminică, 23 ianuarie 2022, în Sala mare, de la ora 19:00.
Următoarea reprezentație: sâmbătă, 29 ianuarie, ora 19:00.
Regia și ilustrația muzicală: Dragoș Pop
Scenografia: Adriana Grand
Maestru de lumini: Jenel Moldovan
Distribuția:
Jupân Dumitrache Titircă (zis „Inimă-Rea”), chiristigiu și căpitan în garda civică: Ovidiu Crişan
Nae Ipingescu, ipistat, amic politic al căpitanului: Miron Maxim
Chiriac, tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în garda civică: Ioan Isaiu
Spiridon, băiat „pe procopseală” în casa lui jupân Dumitrache Titircă: Alexandra Tarce / Silvius Iorga
Rică Venturiano, arhivar la o judecătorie de ocol, student în drept și publicist: Radu Lărgeanu
Veta, consoarta lui jupân Dumitrache Titircă: Ramona Dumitrean
Zița, sora Vetei: Romina Merei
Cu ocazia aniversării a 170 de ani de la nașterea lui I.L. Caragiale, Teatrul Național din Cluj-Napoca oferă publicului bine-cunoscuta comedie O noapte furtunoasă. Această primă premieră a anului 2022, precum și cea de-a doua reprezentație din 29 ianuarie fac ecou atât primei montări a Nopții furtunoase la Teatrul Național din București, din 18 ianuarie 1879, cât și aniversării scriitorului din 30 ianuarie 1852.
Amintim din istoria repertoriului Naționalului clujean că piesa s-a mai jucat în 1950, în regia lui Vintilă Rădulescu, în 1966, în regia lui Ioan Taub și în 1975, în regia lui Aureliu Manea. De data aceasta, actorului Dragoș Pop i se împlinește una dintre cele mai frumoase dorințe, aceea de a se confrunta, din postura de regizor, cu textul caragialian. Dincolo de faima și umorul său extraordinar, piesa l-a atras în primul rând, spune el, pentru că „este scrisă dintr-o respirație. Pentru că nicăieri nu-i scapă nimic. Nu se simte că s-ar fi întors ca să-i mai adauge ceva. A gestat în el, mult timp, și după aceea a fost născută. Asta m-a fascinat”.
Decorul, realizat împreună cu Adriana Grand, imaginează o curte în care sunt puse de-a valma mobile și obiecte, pentru că „Jupân Dumitrache își renovează casa”, ca să fie la modă. Și cum patriotismul este și el la mare modă, toate personajele etalează cu mândrie tricolorul ori iile cusute în cruciulițe. Este arborat și steagul roș-galben-albastru sub care, într-un moment de îndeplinire triumfătoare a sarcinilor de gardă civică, după tradiționalul păhărel, se citește cu pasiune din „Vocea Patriotului Naționale”, lectură împleticită și poticnită de totala incultură a aspiranților la onorurile politicii naționale. Textul lui Caragiale își păstrează nealterată savoarea pe care întreg spectacolul mizează, asociind subtilități de rostire nuanțelor tipice epocii secolului nouăsprezece, pe care publicul este invitat să le surprindă și să le aprecieze.
Cuceritoarele personaje caragialiene, cu tribulațiile lor sufletești cauzate de amorul nebun, bulevardier, spaima hiperbolică de terfelirea onoarei de familiști sau frica de pedeapsa Sfântului Nicolae din cui, reușesc și astăzi să ne ia pe sus, în vârtejul unui comic tipic românesc, unde comedia de moravuri se aliază hazului de necaz spre descrețirea frunții spectatorilor, în această perioadă dificilă prin care trece societatea contemporană.
este parte a
