La Cluj-Napoca a fost semnată scrisoarea de intenție privind lansarea primului proiect public-privat în cadrul căruia va fi implementat, în două spitale din Cluj-Napoca, un program pentru prevenția secundară a bolilor cardiovasculare. Parteneriatul, derulat sub patronajul UMF Cluj-Napoca, a fost încheiat între Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca și o companie farmaceutică.
„De peste 140 de ani, Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca și-a adus contribuția la îmbunătățirea sănătății populatiei, formând zeci de generații de medici valoroși și devotați profesiunii alese. Valorile noastre fundamentale, excelență și grijă pentru omul bolnav sunt impregnate în munca noastră de zi cu zi, așadar suntem parte a acestui proiect, care vine în sprijinul pacienților cu boli cardiovasculare”, a declarat Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF Cluj- Napoca.
Proiectul va fi derulat pe o perioadă de 12 luni și, în cadrul lui, vor fi identificate și implementate o serie de intervenții de management medical, în cadrul spitalelor, pentru îmbunătățirea îngrijirilor de sănătate oferite pacienților cu un risc foarte ridicat de boli cardiovasculare, mai ales a celor care au primit deja un diagnostic principal de boală cardiovasculară aterosclerotică sau au suferit în trecut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
„Această inițiativă urmărește testarea și validarea unor intervenții de management medical, care în viitor ar putea fi extinse la nivel național, pentru a îmbunătăți gestionarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare și atingerea țintelor LDL-C. Ne bucurăm să fim printre partenerii acestui proiect și că spitalul nostru va fi implicat într-o inițiativă menită să ofere o calitate și mai bună a îngrijirilor de sănătate pentru cei ce suferă de afecțiuni cardiovasculare”, a declarat Claudia Gherman, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.
„Furnizarea de date fiabile și instrumente utile pentru medici, pacienți, spitale și administratorii sistemului de sănătate, ar putea fi un pilon important pentru un viitor plan național de boli cardiovasculare, reflectând inițiativele de la nivelul comunității UE, dar și pentru noi toți, cei care îngrijim zilnic persoane cu boli cardiovasculare cărora dorim să le oferim standarde europene”, a declarat și Sanda Patrichi, managerul Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj- Napoca.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces (aproximativ 60% din totalul deceselor) și ocupă locul 1 în morbiditatea spitalizată. Atât boala cardiacă ischemică, cât și accidentul vascular cerebral sunt responsabile pentru mai mult de 34% din totalul deceselor. Rata mortalității cauzate de cardiopatia ischemică este de aproape 3 ori mai mare în România decât în UE.
Doar în 2019, peste 145.000 de persoane și-au pierdut viața din cauza bolilor cardiovasculare. Cu alte cuvinte, în fiecare an, România pierde, în termeni de populație, un oraș comparabil cu Piteștiul, din cauza bolilor cardiovasculare. O analiză în timp real realizată de worldlifeexpectancy.com arată că în anii de pandemie 2020-2021, bolile coronariene și accidentul vascular cerebral au continuat să rămână principalele cauze de deces în România, în ciuda COVID-19, în timp ce decesele legate de COVID-19 s-au plasat pe poziția a treia.
este parte a
