Cum ne va schimba încălzirea climei și la ce trebuie să ne așteptăm în viitor

Trăim schimbarea climei și simțim deja schimbarea climei în toate activitățile, iar asta înseamnă că trebuie să începem să facem totul altfel, să ne schimbăm comportamentul, gândirea, modul în care trăim, inclusiv modul în care construim orașele, infrastructura, pentru că este clar că cea de acum nu va mai face față, a explicat la Digi24 climatologul Roxana Bojariu.

„E nevoie de modificarea felului în care noi gândim nu doar agricultura, ci toată economia și chiar modul nostru de viață, cum ne deplasăm, ce mâncăm și până la urmă, cum știm să economisim resursele de apă, de energie. Asta e important”, a punctat climatologul.

Zilele trecute CFR a stârnit râsul tuturor atunci când, într-un comunicat, a încercat să explice de ce în trenurile din România aerul condiționat nu mai face față căldurii. În mare, era vorba despre următoarea explicație: când a achiziționat vagoanele, acestea erau prevăzute cu un anumit fel de aer condiționat care să facă față climei care era atunci în România. Numai că acum, lucrurile nu mai corespund.

O greșeală urbană frecventă

E o explicație valabilă pentru tot, spune Roxana Bojariu. Inclusiv pentru infrastructura de canalizare, de exemplu. Orașele se inundă acum imediat, pentru că există o dimensionare a lor după standarde din 1970. De aceea, trebuie să ne întrebăm cum ne dezvoltăm orașele acum? Greșeala frecventă este că izolăm foarte mult suprafața solului de atmosferă – cu clădiri, cu drumuri, cu asfalt mult – și avem spațiu verde și luciu de apă puțin acolo unde ar putea să se infiltreze apa. Astfel, cea mai mare parte a apei se scurge pe suprafața orașului și ai inundații urbane din ce în ce mai grave. Iar canalizarea este încă un punct unde trebuie umblat la standarde, atrage atenția climatologul Roxana Bojariu.

Din ce în ce mai des vom asista la ploi torențiale, care vor veni în cantități mari, dar pe suprafețe mici și se vor manifesta pe o perioadă foarte scurtă. Sunt semne clare ale schimbării climei. O atmosferă mai caldă conține o cantitate sporită de vapori de apă, care se evaporă de la suprafața mărilor, a lacurilor și din sol. Și, evident, atunci când sunt întrunite condițiile, precipită mult mai mult decât se întâmpla acum mai multe decenii. E normal să avem ploi de vară cu precipitații abundente, dar nu atât de abundente. Intensitatea ploilor va fi extraordinar de mare, așa cum s-a întâmplat recent la Craiova, unde o furtună violentă a făcut ravagii. „Cantitatea de precipitații într-o perioadă scurtă de timp a fost mult mai mare decât ar fi fost, să zicem, normal pentru o furtună de vară acum 50 de ani”, a arătat Roxana Bojariu.

Oceanele au devenit mai acide. Cu ce consecințe?

În ce mod vom resimți schimbarea climei depinde de noi, subliniază climatologul. „Poate să fie cum e acum sau un pic mai mult de cum e acum sau poate să fie și mult amplificat față de cum e acum. Depinde de emisiile la nivel global, dacă le reducem. Ultimul raport al Grupului Interguvernamental pentru Studiul Schimbării Climei, publicat chiar anul acesta, volumul 2 și volumul 3, spune că ar trebui să atingem maximum de emisii în 2025, după care să reducem substanțial, consistent, continuu, în 2030, în 2040, să atingem neutralitatea climatică în 2050, adică ce emitem ca dioxid de carbon să poată fi absorbit de rezervoarele naturale, care sunt oceanul, vegetația, deci biosfera”, a explicat Bojariu.

„E foarte dificil, pentru că oceanul este modificat și el de schimbarea climei și preia mai greu dioxidul de carbon din atmosferă decât o făcea acum 50 de ani, a devenit mai acid la suprafață și nici căldura pe care o înmagazinează nu mai poate să o preia atât de eficient cum o prelua”, a adăugat climatologul.

Seceta de acum, o avertizare pentru ce urmează

Din păcate, secetele de acum sunt o avertizare pentru anii și deceniile ce urmează. Dacă acum semnalul nu se vede clar în media precipitațiilor pe toată vara, în viitor vom avea o reducere a cantității de precipitații vara, în condițiile schimbării climei. Va fi o cantitate mai redusă de precipitații, dar acestea vor fi repartizate în episoade mai intense, iar eficiența de încărcare a solului va fi mult mai mică, pentru că apa nu are timp să se infiltreze și se va scurge la suprafață. „Ploile acelea nu încarcă eficient resursa de apă și multă apă practic se scurge și ai și eroziunea solului, îți ia solul fertil de la suprafață, prin urmare, sunt numai complicații. De aceea, rezerva de apă este esențială pentru viitor”, a subliniat Roxana Bojariu.

„Anul acesta avem o perioadă destul de mare în care am avut precipitații foarte reduse. Practic, în anul acesta agricol, care a început din septembrie, în mod sistematic, mai ales pe zona de est a țării, am avut precipitații mult mai puține decât ar fi fost normal. Am avut o lună iunie cu jumătate din precipitații cât ar fi fost normal. Or, gândiți-vă că luna iunie este luna din an care climatic are cantitate cea mai mare de precipitații. Atunci e și necesarul de apă cel mai mare pentru plante, dar și necesarul de apă în lunile de vară pentru generarea energiei hidro, mai ieftine și pentru gospodării, dar și pentru industrie, pentru toate activitățile, până la urmă, ai nevoie de apă”, a menționat Roxana Bojariu.

Deja seceta s-a extins pe teritoriul României. Acum avem zone în care seceta s-a instalat și în Câmpia de Vest, și în Dealurile de Vest, sunt zone și din sud, a fost și este mult mai extinsă seceta în Dobrogea și Moldova. Din păcate, în viitor cam așa vor arăta verile și chiar mai rău, avertizează climatologul.

De ce puțul din curte nu este o soluție

Roxana Bojariu atrage atenția și asupra folosirii excesive și haotice a puțurilor. „Poți să spui că dacă ai în curtea ta un puț, ai putea să folosești apa cu mai mare lejeritate, dar atenție, nu prea mare (lejeritate) nici aici. Ai o pânză de apă freatică. Și dacă, de exemplu, nu dispui de un sistem de irigații și-ți faci tu ad-hoc un sistem de irigații cu un puț care înțeapă apa freatică, apa asta freatică se consumă și ea și pe urmă apar probleme și mai mari. Toate lucrurile acestea se leagă între ele”, punctează specialista în climatologie.

„Dacă începi să nu ai 10 luni precipitații, atunci deja se simte în sol, la resursa de apă. Dacă ai probleme în continuare cu resursa de apă, se simte la nivelul râurilor, debitul scade, ai secetă hidrologică, nu pedologică. Scade și debitul Dunării, ceea ce se întâmplă acum. Asta arată o amplificare a secetei spre partea de hidrologie. Seceta hidrologică, de fapt faza cea mai severă până la urmă, începe de la reducerea precipitațiilor, trece prin seceta agricolă și pedologică și apoi se ajunge la seceta hidrologică”, a arătat Roxana Bojariu.

Ce ne așteaptă

Cantitățile de precipitații ar trebui, în mod normal, să scadă în luna iulie față de iunie și să scadă și mai mult în august față de iulie și iunie. În august ar fi cea mai „liniștită” lună, cu numărul cel mai mare de zile senine. Asta înseamnă, din păcate, o înrăutățire a secetei.

39,8 grade a fost maxima înregistrată în precedentul val de căldură, dar este foarte probabil ca la următorul val de caniculă să se înregistreze temperaturi și mai mari, mai ales în august. În august este înregistrat, de altfel, recordul absolut de temperatură în România, de 44,5 grade Celsius. „Dacă nu anul acesta, în orice caz, în următorii 10-20 de ani probabil că recordul absolut va fi atins și chiar detronat”, preconizează Roxana Bojariu.

„Vom vedea ce se întâmplă, dar trebuie spus că și episoadele cu precipitații foarte abundente aduc probleme și nu întotdeauna rezolvă problemele legate de secetă, pentru că asistăm la o distribuție neuniformă a acestor precipitații”, a insistat climatologul.

Sursa: digi24.ro