Săptămâna Luminată este considerată o perioadă specială în tradiția creștin-orotdoxă și este una în care credincioșii respectă anumite tradiții, dar și obiceiuri populare.
Ce înseamnă Săptămâna Luminată
Săptămâna Luminată marchează evenimentul cel mai important al creștinismului, și anume, Învierea Domnului Iisus Hristos. Este momentul în care credincioșii sărbătoresc și se bucură de această înviere, considerată a fi izvorul speranței și al vieții veșnice pentru toți cei care cred. Este o perioadă de reînnoire spirituală și de întărire a credinței în învierea lui Hristos.
Săptămâna se termină în duminica următoare, denumită Duminica Tomii, adică duminica Sfântului Apostol Toma. Pentru toți creștinii această perioadă este începutul unei sărbătoriri mai lungi a Învierii, care se termină de Rusalii, după 50 de zile de la Paște, adică la pogorârea Sfântului Duh.
Obiceiuri la sat
În satul tradițional, în prima săptămână după Paști, numită Săptămâna Luminată, copiii și femeile în vârstă purtau într-o năfrămuță (batistă) sau în buzunar câte un ou roșu. Se credea că așa vor fi feriți de boli și de tot lucrul rău. De asemenea, după ce consumau ouăle roșii, oamenii satelor nu aruncau cojile la întâmplare. În unele zone, cojile de ouă erau aruncate pe o apă curgătoare ca să plutească departe, până pe „lumea ailaltă”, să afle și cei plecați că sunt Paștile.
Coji de ouă se păstrau și în casă, agățate la grindă sau pe ramurile de tei sfințite de Rusalii, pentru a aduce sănătate.În unele sate, cojile erau puse pe crengile pomilor ca să fie roditori. Tot așa, în sămânța de grâu pentru anul următor se puneau coji de ouă roșii, pentru ca holdele să fie bogate.
Lunea Luminată – în tradiție se spune că finii se duc în vizită la nași, cu colaci, pască și ouă roșii, în timp ce copiii merge la părinți. Totodată, zi de sărbătoare, feciorii merg să stropească fetele cu apă proaspătă din fântână sau cu parfum ca să fie frumoase tot anul.
Marțea Albă – în această zi nu ai voie să calci, să speli, sau să lucrezi. Este bine să se dea de pomană, pentru a cinsti memoria morților.
Miercurea Luminată – denumită și Sfânta Mercurie. Este ziua în care bărbații se întorc să muncească la câmp, în timp ce femeilor le este interzis să facă acest lucru.
Joia Luminată – Joia Verde sau Joia Rea, este o zi în care se cinstesc grădinile și grânele, și de asemenea se fac pomeni pentru morți. Pe timpuri, 44 de găleţi cu apă erau cărate de o persoană, două lumânări se aprindeau la cele 4 capete, iar în acest fel, apa era sfinţită şi apoi se vărsa în fântâna din curte.
Vinerea Luminată – în această zi se sărbătorește Izvorul Tămăduirii, când după slujbă preoții stropesc credincioșii cu apă sfințită. Nu se calcă, nu se spală, nu se face nici o treabă casnică spune tradiția, și de asemenea nu se croiește sau coase.
Sâmbăta Luminată – este singura sâmbătă în care nu se fac parastase, pentru că aceștia vor fi pomeniți special de Paștele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii. Nu se face niciun fel de muncă în casă, iar gospodinele trebuie să se pregătească pentru Duminica Tomii.
Duminica Luminată – cunoscută și ca Duminica Tomii este ziua în care Iisus Hristos s-a arătat Apostolilor, printre care și Toma Necredinciosul. Femeile duc la biserică ouă și colaci.
sursa: basilica.ro, libertatea.ro, Tradiții Clujene
este parte a
