Peste 4,5 milioane de tineri vor participa la alegerile locale și europarlamentare din data de 9 iunie potrivit unui sondaj INSCOP realizat la cererea fundației Friedrich Neumann pentru Libertate România și Republica Moldova (FNFR). Dintre aceștia numărul celor care votează pentru prima oară este de 1,11 milioane vor vota pentru prima oară.
” Niciodată in istoria moderna a României nu am avut așa mulți tineri in ipostaza de «first time voter». Pe de-o parte se spune mereu că tinerii nu merg la vot, că nu sunt interesați de politică dar vedem o generație nouă, și anume generația Z, care este echipată cu total alte valori decât generațiile anterioare.
Ei pot să fie un game-changer, de obicei ne așteptăm să avem in jur de 5-6 milioane de votanți iar dacă jumătate din tineri ar ieși la vot, ei ar putea să constituie 10% din votanții totali ai României.”, a declarat într-o intervenție pentru emisiunea Prima News cu Ciprian Aron, directorul de proiect al FNFR, Raimar Wagner.
VIDEO:
Potrivit sondajului, tinerii din noua generație vor ieși la vot având ca principale motivații exercitarea dreptului lor de a vota (43%), dorința de a schimba politicile europene (41%) dar și apărarea democrației de extremismul politic (8%).
” Am fost surprins de ponderea tinerilor care vor să iasă la vot să schimbe sau să îmbunătățească politicile europene vizavi de temele care îi interesează, un pic peste 40% din tineri. Înaintea dorinței de a modifica politicile europene a fost motivul ca a «a vota este dreptul meu» iar ponderi mai mici, sub 15%, au avut motive precum «votez un candidat/partid pentru că îmi place sau pentru că nu-mi place un candidat/partid de factură extremistă». Conform rezultatelor, ,mai există însă loc de comunicare cu tinerii: peste 50% din tineri nu se percep ca fiind suficient de bine informați despre candidați si partide.”, a declarat sociologul Barbu Mateescu, invitat în cadrul emisiunii Prima News cu Ciprian Aron.
VIDEO:
Acesta susține că motivația pe care o vor avea alegătorii tineri va fi în concordanță cu frecvența comunicării lor cu persoanele apropiate precum grupurile de prieteni sau familia.
”Dorința de a veni la vot se corelează cu nivelul lor de comunicare cu familia și prietenii pe teme politice. Astfel că pot exista valuri de emoție pe plan local sau național”, a mai adăugat sociologul Barbu Mateescu în cadrul emisiunii menționate.
VIDEO: