În localitatea clujeană Batin, duminică, 23 iunie 2024, de Rusalii, va avea loc tradiționalul obicei „Împănatul boului”. Acest obicei, întâlnit doar în Transilvania, face parte din tradițiile agrare și de fertilitate ale regiunii și constă într-o procesiune pe ulițele satului, având în centru un bou sau o pereche de boi împodobiți cu frunze, flori și panglici colorate.
Manifestarea este organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, împreună cu Primăria și Consiliul Local Unguraș. Evenimentul va debuta după slujba de la biserică, când preotul, însoțit de credincioși, va merge într-un capăt al satului pentru a oficia o slujbă de sfințire a holdelor.
𝗗𝗲 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟰:𝟬𝟬, 𝘀𝗲 𝘃𝗮 𝗱𝗲𝘀𝗳ăș𝘂𝗿𝗮 𝗼𝗯𝗶𝗰𝗲𝗶𝘂𝗹 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝘂-𝘇𝗶𝘀, în cadrul căruia un bou va fi împodobit cu flori și spice de grâu. Alaiul format din fete și feciori va purta „boul înstruțat” pe ulițele satului, într-un ceremonial destinat să aducă noroc, belșug și sănătate oamenilor și pământului. După sfințirea acestuia de către preotul satului, boul este eliberat, iar o fată trebuie să-l prindă, ținându-l de coarne. Potrivit tradiției, fata care-l prinde se va mărita în curând. Apoi se înconjoară o masă pe care se află agheasmă, busuioc, dar și mâncare. Acum, fata care a prins boul, împreună cu un fecior, iau cununa din capul boului și o joacă. După ei, se prind în joc și alți săteni.
𝗠𝗮𝗻𝗶𝗳𝗲𝘀𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘃𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝗮 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟲:𝟬𝟬 𝗰𝘂 𝘂𝗻 𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗮𝗰𝗼𝗹 𝗳𝗼𝗹𝗰𝗹𝗼𝗿𝗶𝗰, susținut de interpreții: Traian și Valeria Ilea, Ioan Dordoi, Angela Rusu, Alina Ceuca, Elena Rusu și Viorica Dolha. De asemenea, vor evolua: Ansamblul de dansuri populare din Unguraș – „Arvalanyhaj” și Ansamblurile folclorice „Moștenirea” și „Zestrea Popești” (seniori) din Baciu, jud. Cluj.Sărbătoarea se va încheia cu un joc tradițional la căminul cultural din localitate, în acompaniamentul unui grup instrumental tradițional.
𝗥𝗶𝘁𝘂𝗮𝗹𝘂𝗹 „𝗯𝗼𝘂𝗹 î𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂ț𝗮𝘁” 𝘀𝗮𝘂 „𝗯𝗼𝘂𝗹 î𝗺𝗽ă𝗻𝗮𝘁”, 𝗼 𝗿𝗲𝗺𝗶𝗻𝗶𝘀𝗰𝗲𝗻ță 𝗮 𝘂𝗻𝗼𝗿 𝗰𝗿𝗲𝗱𝗶𝗻ț𝗲 𝘀𝘁𝗿ă𝘃𝗲𝗰𝗵𝗶
De Rusalii, în satele din Transilvania are loc și astăzi străvechiul ritual numit „boul înstruțat” sau „boul împănat”. Este o reminiscență a unor credințe străvechi, care puneau în centrul universului lor diferite spirite sau creaturi mitice, care aveau o influență asupra naturii și asupra vieții de zi cu zi. Ritualurile erau strâns legate de natură, care este dătătoare de viață și care are puterea de a da roade bogate și de a asigura belșugul unei comunități, sau, dimpotrivă, care are puterea de a aduce foametea datorită roadelor slabe, obținute în urma recoltelor. Astfel, pentru a influența natura, comunitățile tradiționale puneau în practică anumite ritualuri care aveau tocmai acest rol.
Ritualul „boul înstruțat” era, printre altele, o sărbătoare închinată celui mai harnic gospodar din sat. Se știe că în vechime, prezența boilor într-o gospodărie asigura bunăstare, deoarece aceste animale erau folosite la toate muncile câmpului și de aceea boul era „fala țăranilor”. Așa că cine avea boi se considera om de frunte în sat și, ca atare, se aștepta să fie respectat de ceilalți.
Se îndătina ca în ajunul sărbătorii de Rusalii, feciorii să aleagă un bou pe care-l lăsau liber să pască pe câmp până dimineață. Apoi, în zori, îl purificau cu „apă neîncepută”, îi puneau la gât cunună de flori de câmp și spice, împletită de fete, clopoței în coarne, după care fetele îl „îmbrăcau” cu ștergare, fețe de masă și brâie. Îndrumat de un conducător al cetei feciorilor, alaiul ducea „boul înstruțat” din gospodărie în gospodărie, „ca un colindat al împlinirii roadelor și al cununiei soarelui, aflat acum la apogeu”, după cum decodifică etnologul Ion Ghinoiu una dintre semnificațiile acestui ritual. Întregul alai era stropit cu „apă neîncepută” și cu boabe de grâu, ca o invocare a ploilor, a roadelor și a prosperității. Feciorii primeau diverse daruri, ouă, colaci și alte bunătăți, mai nou țuică, urmând ca, pe înserat, după ce se termina umblatul prin sat, să cheme ceterași și să organizeze o petrecere a tinerilor.
Acest obicei se mai întâlnește și astăzi în satele de pe Valea Someșului Mic din județul Cluj, precum: Batin, Mintiu Gherlii și Mănăstirea, dar și în sate din județul Bistrița- Năsăud.
sursa: Tradiții Clujene
este parte a
