Proiectele mixte devin din ce în ce mai populare la nivel național. De circa un deceniu, unele companii au început să investească în proiecte care combină funcțiuni multiple și să dezvolte așa-numitele „orașe din interiorul orașelor”. Ce sunt acestea? Conceptul de bază este de a oferi tuturor celor care interacționează cu ansamblul, rezidenți, angajați sau vizitatori, acces la o gamă largă de facilități. Impactul cel mai puternic este vizibil în special în ceea ce privește reconversia fostelor platforme industriale. Însă, există și exemple în care zone centrale sau periferic centrale sunt regândite pentru a redeveni atractive publicului larg.
Dezvoltările ample de acest tip presupun crearea unor ansambluri care să cuprindă o gamă largă de facilități și implementare în concordanță cu strategiile de dezvoltare a orașelor. Proiectele mixte de amploare, capabile să aducă plusvaloare comunităților, sunt încă în număr limitat la nivel național, având în vedere că, de cele mai multe ori, investiția este majoră, de ordinul sutelor de milioane de euro. Astfel de proiecte vin la pachet cu crearea de infrastructură nouă, amenajări peisagistice de impact, zone complexe de agrement și o arhitectură modernă.
Orașele regionale vin puternic din urmă
Capitala a atras o serie de proiectele mixte, de diferite dimensiuni și în combinații de funcțiuni mai mult sau mai puțin variate, ceea ce este de așteptat luând în calcul populația și nivelul de trai din București. Însă, cele mai ample proiecte mixte au fost pariuri ale unor investitori pentru orașele regionale, așa-zisele „orașe magnet”. Acestea concurează cu dezvoltări europene în domeniu, unele fiind și premiate la concursuri internaționale în acest sens.
Un exemplu este Palas Iași, al companiei Iulius. De altfel, primul proiect care a abordat regenerarea unei zone urbane nevalorificate printr-un concept mixt. Inaugurat în 2012, proiectul a fost „extins” anul trecut într-o altă zonă centrală, dar subdezvoltată, prin Palas Campus, cea mai mare clădire de birouri din România, gândită de asemenea după un concept mixt de office – comercial – servicii.
Palas a revitalizat zona centrală a orașului și a devenit o atracție constantă a Iașului. La momentul inaugurării, Palas era cea mai mare investiție imobiliară din țară, din afara Bucureștiului. În principal, complexul cuprinde 8 clădiri de birouri, unde lucrează 14.000 de angajați în sediile a 70 de multinaționale, un parc de 50.000 mp (cu zone specifice de agrement), alimentație publică (restaurante, cafenele etc.), un centru comercial, săli de conferințe, hotel și servicii. Facilitățile existente au determinat ca Palas să devină principalul (și cel mai căutat) loc de organizare de evenimente publice sau private. Deși mall-ul a fost un spațiu perceput ca un centru de shopping, tendința, care se manifestă și la nivel european, este de combinare a acestei funcțiuni cu cea de divertisment, astfel că actualele mall-uri devin, încet-încet, locuri în care oamenii nu vin doar la cumpărături, ci și pentru a participa la diverse târguri, evenimente artistice, lansări de carte, expoziții și alte tipuri de manifestări și chiar pentru socializare ori relaxare. Asta o spune și numărul de vizite pe care proiectul le are într-un an, ce depășește 20 de milioane, dar și faptul că este un proiect performant, care concureaza în rezultate cu cele din Capitală.
La Timișoara, tot Iulius a realizat o dezvoltare mixtă în zona în care funcționa deja mall-ul, adăugând funcțiuni care să susțină dezvoltarea orașului, economică și socială. Iulius Town include 4 clădiri de birouri, cu 60 de companii și aproximativ 10.000 de angajați, dar și magazine, servicii, resturante și cafenele, infrastructură educațională, funcțiuni pentru sport, hub medical, precum și un parc de 4 hectare.
RIVUS va fi cel mai mare proiect mixed-use din țară și se va dezvolta la Cluj
Când vedem o astfel de investiție intregrată la Cluj? În prezent, cel mai mare proiect mixed-use din țară este propus pentru a valorifica fosta platformă industrială Carbochim (fabrică relocată și modernizată) de la Cluj. Investiția este estimată la 500 milioane euro, iar proiectul este în curs de obținere a autorizației de construire, după ce, recent, PUZ-ul aferent a fost aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca.
Specialiști din toate domeniile, alături de UNStudio (birou de arhitectură de renume internațional), au lucrat câțiva ani pentru întocmirea unui master plan în vederea regenerării urbane a unui teren cu o suprafață de aproximativ 14 hectare. Mixul de funcțiuni propus se bazează pe studii de piață locale și pe nevoile comunității, care și-a exprimat opiniile pe platforma www.partedincluj.ro, încă din etapa incipientă de dezvoltare a conceptului, conform investitorului (compania Iulius).
„Proiectul RIVUS al companiei Iulius de pe fosta platformă Carbochim își propune să integreze fosta zonă industrială (utilizată anterior doar pe o treime din suprafață) ca parte activă a orașului Cluj-Napoca. Centrat pe infuzia de spații verzi ample și experiențe urbane variate, acesta va fi un spațiu accesibil și cu facilități necesare vieții moderne. Grupul are experiența unor astfel de proiecte, cum sunt ansamblurile mixed-use deja dezvoltate la Iași și Timișoara, care au avut un impact economic și social puternic asupra comunităților și au devenit locuri preferate de petrecere a timpului liber”, se arată într-un comunicat al grupului Iulius.
Având la bază conceptul „work-live-play”, RIVUS va aduce noi premiere atât pentru Cluj, cât și pentru Transilvania. Printre acestea se numără primul centru de arte perfomative și prima sală de spectacole integrate într-un proiect real estate, centre de family entertainment, spații office, oportunități de dezvoltare a afacerilor locale, zone de petrecere a timpului liber, restaurante, branduri premium, spații de joacă pentru copii, facilități sportive și educaționale, parc și grădină japoneză, fresh market. Reprezentații grupului IULIUS au anunțat deja că branduri renumite vor ajunge la Cluj, cum ar fi JUMBO, care va deschide aici primul magazin din Cluj.
RIVUS se diferențiază de alte investiții din țară și prin modul în care este prevăzută conectivitatea zonei fostei platforme cu orașul. Printre altele, este vorba despre un pod rutier și două pasarele pietonale peste râul Someș, modernizarea străzilor Porțelanului și Câmpul Pâinii, amenajarea a două sensuri giratorii, amenajarea Pieței 1 Mai pe segmentul aferent proiectului, crearea a peste 3.200 metri de piste de bicicletă, atât pe limitele străzilor perimetrale, cât și în cadrul proiectului, pe linia malului Someș. Parte din proiect vor fi și 1.600 de spații de parcare pentru biciclete și 900 de locuri pentru care va fi asigurată infrastructura necesară stațiilor de încărcare electrică. Investiția va fi deservită de până la 4.800 de locuri de parcare, subterane și supraterane.
este parte a
