Pe măsură ce Crăciunul, marea sărbătoare a Nașterii Domnului, se apropie, mulți români sunt în căutarea “bradului perfect” prin târgurile de sezon. Deja, în multe case, brazii împodobiți cu mii de beculețe colorate, globuri strălucitoare și alte decorații transformă atmosfera într-una de poveste.
Originea tradiției împodobirii bradului de Crăciun
Decorarea bradului de Crăciun are rădăcini adânci în istorie. Până în secolul al XV-lea, oamenii decorau casele cu crenguțe de brad, un obicei considerat la vremea respectivă unul păgân.
Cel mai vechi document care menționează un brad împodobit a fost descoperit la Riga, în Letonia, în 1510. În 1521, prinţesa Helene de Mecklenburg aduce tradiţia în Franţa, după ce s-a căsătorit cu ducele de Orléans. În anul 1605 a fost înălțat primul brad de Crăciun într-o piață publică, la Strasbourg, fiind împodobit doar cu mere roșii. Ulterior, alături de mere, s-au folosit ca decorațiuni nuci, covrigi, prăjituri în forma de stea și acadele.
În SUA, bradul de Crăciun a ajuns în anul 1749, odată cu coloniştii germani stabiliţi în Pennsylvania, dar împodobirea bradului într-un loc public a fost legalizată pentru prima dată în statul Alabama, în 1836. În anul 1841 apare și în Anglia primul brad de Crăciun, prinţul Albert dăruindu-l soţiei sale, celebra regină Victoria. După patentarea becului electric, preşedintele SUA, Grover Cleveland, a decorat cu becuri colorate bradul de la Casa Albă, în 1895, iar această idee s-a răspândit rapid în toată ţara.
Primul brad împodobit în România a fost cel de la palatul principelui Carol I, în anul 1866, odată cu sosirea dinastiei Hohenzollern în Principatele Române. De atunci, în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele erau invitați la palat pentru împodobirea bradului, obicei care a devenit ulterior unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului din casele românilor.
Tradiția românească
În România, obiceiul spune că bradul de Crăciun se împodobește în perioada 20-24 decembrie, între Ignat (taierea porcului) și Ajunul Crăciunului. Familia se reunește în jurul bradului, iar momentul împodobirii este acompaniat de colinde și voie bună. Aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru părinți și copii să creeze amintiri frumoase împreună.
Tipuri de brazi și momentul potrivit pentru împodobire
Alegerea bradului – natural tăiat, natural în ghiveci sau artificial – influențează momentul împodobirii. Brazii naturali tăiați rezistă între 4 și 6 săptămâni, așadar, dacă sunt împodobiți prea devreme, există riscul să se usuce până la Crăciun.
Pentru a păstra bradul proaspăt mai mult timp, iată câteva sfaturi:
- Taie o mică porțiune din baza trunchiului și lasă bradul într-o găleată cu apă timp de 1-2 zile înainte de a-l împodobi.
- Folosește un suport care permite adăugarea de apă pentru a hidrata bradul constant.
- Instalează lumini LED care nu emit căldură, prevenind uscarea.
Obiceiuri de Crăciun în România
Pe lângă împodobirea bradului, alte tradiții românești includ:
- Colindatul: Grupuri de copii și tineri merg din casă în casă și interpretează colinde, fiind răsplătiți cu nuci, mere, prăjituri sau bani.
- Taierea porcului de Ignat: O tradiție veche în mediul rural, considerată un moment de pregătire pentru masa festivă de Crăciun.
- Pregătirea mesei festive: Gospodinele pregătesc bucate tradiționale, precum sarmale, ciorbă de perișoare, cozonaci și piftie.
- Mersul la biserică: Participarea la slujba din Ajunul Crăciunului sau chiar la Liturghia din ziua de Crăciun este o parte esențială a sărbătorii.
Semnificația bradului în culturile creștine
Bradul de Crăciun este un simbol al vieții veșnice, datorită faptului că înfrunzirea sa nu se schimbă pe parcursul anotimpurilor. Luminițele și decorațiunile reamintesc de steaua care a călăuzit magii spre Betleem, iar darurile de sub brad simbolizează generozitatea și iubirea lui Dumnezeu.
Indiferent de momentul ales pentru a împodobi bradul, esențial este ca acest obicei să fie împreună cu cei dragi, într-o atmosferă de pace, bucurie și recunoștință.
este parte a
