Funcțiile sociale ale jocului de sărbători, în comunitățile tradiționale

by Bianca Baraboi

Un mijloc de apropiere între tineri era jocul satului, care se făcea la Crăciun, Anul Nou și Bobotează, sau în fiecare duminică, atunci când nu era post. Aici, fetele urmăreau dacă feciorii se știu bine purta. La rândul lor, feciorii erau atenți dacă fetele „nu-s forobrază (obraznice), dacă-s deștepte la vorbă și cum li-i statu’ ”.

Câteodată, se întâmpla ca feciorul care invita o fată la joc să fie refuzat, însă lucrurile nu rămâneau așa.

În comuna clujeană Chiuiești, feciorul se răzbuna astfel: la următorul joc își punea un prieten să invite fata la joc. Acesta ducea fata în fața șurii unde avea loc jocul, o învârtea de două, trei ori, apoi o lăsa acolo, singură.

În satul clujean Batin jocul nu ținea peste noapte decât la Crăciun, la Bobotează și la Paști, când se făcea câte trei zile. De Anul Nou se ținea doar o noapte. În rest, începea după-amiaza și se termina seara, cel târziu pe la orele opt-nouă, când fetele plecau neapărat către casă, altfel, cineva de-al casei venea după ele „cu joarda” (nuiaua).

sursa: Tradiții Clujene

Te-ar putea interesa si

Comenteaza