De 25 de ani, luna martie este dedicată conștientizării cancerului colorectal (CCR), cunoscut și sub numele de cancer de colon, după ce președintele Bill Clinton a instituit această inițiativă. În această perioadă, numeroase campanii s-au desfășurat atât în SUA, cât și în Europa, aducând în atenția publicului importanța prevenției și diagnosticării precoce a acestei afecțiuni. În ultimii ani și în România, iar mai ales asociațiile dedicate acestor pacienți luptă pentru prevenție și conștientizare.
Cancerul colorectal este cea mai frecvent întâlnită patologie neoplazică din Uniunea Europeană, cu aproximativ 345.000 de cazuri noi anual. Studiile arată că 95% dintre pacienți pot beneficia de tratament chirurgical curativ dacă boala este detectată timpuriu. În ultimii 10 ani, datorită programelor de screening, mortalitatea cauzată de CCR a scăzut, în special la persoanele peste 55 de ani.
Specialiștii recomandă efectuarea screening-ului pentru cancerul colorectal în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 75 de ani. Printre metodele utilizate se numără testele de hemoragii oculte în materiile fecale, colonoscopia, colonoscopia computer tomografică și sigmoidoscopia. Detectarea precoce și prevenția joacă un rol esențial în reducerea impactului acestei boli asupra populației.
Dar se poate și când gradul e mai avansat. Totul când găsești oamenii potriviți, când ai încredere în medici și până la urmă în tine și în cei din jur. Da, numărul celor care descoperă cancerul e mare. La fel și cel al cărora pierd lupta.Dar e în creștere și numărul celor care trec peste acest diagnostic, care se salvează. Și despre care ajungem să îi credem supereroi. Pentru că o putere specială, au ei acolo. Iar pe acești oameni îi găsim pe lângă noi.
“În urmă cu 8 ani, pe vremea când ducea o viață tihnită alături de soțul ei, Gabi, și de cei doi copii ai lor, Cristina, care abia ce începuse clasa a 11-a, și Paul, proaspăt liceean, în urma unui control care trebuia să fie ceva banal, viața avea să se schimbe pentru totdeauna cu cuvintele: „Doamna Nistor, aveți cancer!” Era vorba despre un cancer colorectal de grad 4. Și, de parcă acest diagnostic nu ar fi fost de ajuns, Alina află “sursa” cancerului: o mutație genetică foarte rară APC, care a dus la polipoza familială adenomatoasă (FAP). Reacția clasică a fost și pentru ea, la fel ca și pentru aproape toți pacienții care trec prin cancer: „Am să mor.” Doar că fata asta e un munte de energie și, cu toate că șocul o zguduise, mintea îi spunea să găsească cele mai bune soluții. S-a interesat peste tot pe unde a cunoscut lume și, în final, s-a lămurit cu pașii pe care îi avea de făcut. Trebuia să facă tratament, chimioterapie și radioterapie, urma o operație, apoi din nou tratament.
Pentru că această boală este una care afectează un număr foarte mic de persoane, Alina a căutat pe grupuri internaționale să găsească un caz similar cu al ei, ca să poată afla implicațiile acestei operații care urma. Și, pentru că în viață nimic nu e întâmplător, a găsit pe cineva exact din Cluj. Au vorbit la telefon și și-au dat întâlnire. La acea întâlnire a aflat numele chirurgului care reușise să-i facă rectocolectomia totală și tânăra era foarte bine. Evident, l-a căutat. Cu acest om a simțit că are cea mai bună șansă la o viață normală, motiv pentru care “l-a ales”. Am avut ocazia să-i văd o dată când s-au întâlnit pe holurile spitalului. Efectiv s-au strâns în brațe și au lăcrimat. Un amalgam de sentimente mi-a fost dat să văd, trăite în câteva secunde.
Înainte de această operație, au fost 2 ședințe de chimioterapie și 28 de ședințe de radioterapie. În tot acest timp a încercat să își trăiască viața cât mai normal posibil, pentru că Gabi, soțul Alinei, a insistat ca planurile lor să continue și pentru că nu le spuseseră copiilor adevăratul diagnostic.
Momentul cel mai dificil a fost imediat după vestea diagnosticului, când, convinsă că sfârșitul îi e aproape, s-a băgat în pat așteptând să moară. Stătea acolo cu ochii închiși, refuzând să participe la ce se petrecea în casă. Și într-una din acele zile, Gabi a mers la ea și i-a spus cu lacrimi in ochi: „Alina, deschide ochii, te rog! Tu nu ești așa! Tu înțelegi că eu nu pot să trec singur prin asta!?” Atunci a realizat cât de mult sunt afectați toți cei din jurul ei și că această boală cruntă nu o atinsese doar pe ea, ci întreaga familie. Acela a fost momentul când a început adevărata luptă împotriva cancerului. În această luptă, au fost momente al naibii de grele, dar a încercat să se ridice “de jos” cât mai repede.”- fragment extras din articolul Povești cu Super Eroi, scris de Sorina Fetche.
Alina e doar una dintre miile de pacienți care câștigă această luptă an de an. Care și-a găsit undeva puterea și pe care acum, de fapt de câțiva ani, o dă mai departe și altora. Și le arată că da, există viață după cancer. Și o face mereu cu zâmbetul pe buze.
Alina Nistor, supraviețuitor cancer colorectal: Acum 8 ani, era cu necaz, durere, deznădejde, totul era întunecat. Acum, este plin de speranță, încredere, bucurie, culoare, lumină și sunt înconjurată de oameni buni și prieteni noi. Nu vreau să spun că mi-am învățat lecția, pentru că, cât timp trăim, învățăm… Dar știu sigur că niciun bolnav de cancer nu vrea să fie privit cu milă. Toți ducem “povara” cu foarte multă demnitate. Nu cerem nimic niciodată… Dar credeți-mă, un telefon face minuni, vă rog doar să nu spuneți că suntem puternici sau că va fi bine … Un telefon este bine venit și după 8 ani . Aș vrea să învățați din experiențele altora și să mergeți regulat la controale medicale, pentru că, depistat în faza precoce, cancerul poate fi vindecat mai ușor. Cancerul nu doare… Fiți atenți la semnele transmise de corp și nu amânați vizita la medic… Mergeti la medic ACUM! O analiză de sânge, o ecografie, colonoscopie, mamografie, un Papanicolau sau un PSA făcut la timp, vă pot scuti de chinul unui tratament oncologic. Dacă aveți cunoștințe care trec prin cancer, spuneți-le de Asociația Oameni Buni – sunt oameni din toată țara care au învățat că ÎMPREUNĂ este mai ușor de dus această luptă, nu trebuie să stea izolați și unde-s doi, PUTEREA crește! Iubiți viața și trăiți-o la maxim din toți porii!!! Avem doar una! Trăiți clipa!
Așadar, nu așteptați. Controlul este primul pas spre a ști că suntem bine. Știm e greu, să facem asta, într-o țară în care lipsurile sunt multe. Dar în aceeași măsură, dacă vom căuta vom găsi. Sunt din ce în ce mai multe campanii care oferă oamenilor controale gratuite, pe diferite criterii. Trebuie doar să vrem și să mergem. Alegerea e în mâinile noastre. Un lucru e cert: se poate!
este parte a
