Dacă în trecut multe nașteri aveau loc la vârste fragede, în prezent, multe femei aleg să aibă copii după 30 de ani, iar numărul mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani a crescut cu 174% față de 1990.
Această tendință vine cu un efect secundar important: din ce în ce mai multe femei din categoria 35-44 de ani ajung să nu mai aibă copii deloc. Dacă în 1992 doar 10% dintre femeile din această categorie nu aveau copii, în 2021 procentul aproape s-a dublat, ajungând la 19%.
Clujul nu este doar un hub economic și academic, ci și un punct de referință într-o schimbare demografică majoră. Procentul femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani care nu au copii a ajuns la 23%, depășind orice alt județ din România ca ritm de creștere.
Dacă în 1992 acest fenomen era rar, astăzi, numărul femeilor fără copii din această categorie de vârstă a crescut cu 130%, un avans mai mare chiar decât în București (+87,5%) sau Timiș (+77%). Această tendință este puternic influențată de factori precum nivelul ridicat de educație, creșterea oportunităților profesionale și schimbările de mentalitate legate de familie și carieră.
Clujul devine astfel un exemplu de noua realitate demografică a României – un oraș care atrage tineri cu studii superioare, dar în care tot mai multe femei aleg să își amâne maternitatea sau să renunțe la ea definitiv.
Creșterea numărului de femei care nu au copii, fie din alegere, fie din motive medicale, are un impact semnificativ asupra natalității în România. Această tendință contribuie la scăderea ratei fertilității și accelerează declinul demografic al țării.
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că, în 2023, rata fertilității totale în România a scăzut la 1,47 copii per femeie, mult sub nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii, iar un alt studiu recent bazat pe o proiectie ONU a aratat ca Romania ar putea pierde aproape jumatate din populatie pana in anul 2100.
Aceste cifre trag un semnal de alarmă asupra viitorului demografic al țării și evidențiază nevoia urgentă de politici care să sprijine familiile, să faciliteze echilibrul între viața profesională și cea personală și să creeze un mediu în care maternitatea să fie o opțiune accesibilă și sustenabilă.
România doboară praguri demografice cu o viteză alarmantă: dacă în 2011 numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000. Spre comparație, în anul 1990 se nășteau 301.000 de copii în România, iar în 1968 erau peste 500.000.
Pornind de la un studiu publicat de The Wall Street Journal, celebra publicație financiară americană, care arată că unul dintre principalii factori ai declinului demografic din Statele Unite îl reprezintă scăderea numărului de femei și cupluri care devin părinți – fie din alegere, fie din cauze medicale sau sociale – portalul clubulcopiilor.ro a analizat datele demografice locale pentru a vedea dacă acest trend se regăsește și în România.
Numărul mamelor tinere scade vertiginos, în timp ce cel al mamelor peste 35 de ani crește accelerat
România este țara cu cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, însă această statistică maschează faptul că numărul mamelor tinere și foarte tinere a scăzut considerabil comparativ cu anii ’90.
Dacă în 1990, 15% dintre copii erau născuți de mame cu vârsta între 15 și 19 ani, acest procent a scăzut sub 9% în 2023. În aceeași perioadă, s-a înjumătățit și procentul mamelor cu vârsta între 20 și 24 de ani, care erau aproape majoritare la începutul anilor ’90 – scăzând de la 49,7% în 1992 la 19,7% în 2023.
De fapt, trendul observat în Statele Unite și în alte state din Europa de Vest se regăsește și în România. În 2020, pentru prima dată, cele mai multe nașteri au fost înregistrate la mame cu vârsta între 30 și 34 de ani. Mai mult, segmentul cu cea mai mare creștere procentuală este cel al mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani, care a înregistrat o creștere de 174% în 2023 față de 1990.
Numărul mamelor cu vârsta între 40 și 44 de ani a crescut și el semnificativ, cu 160%, dar acest segment rămâne relativ mic, reprezentând 3,3% din totalul nașterilor în 2023.
Numărul femeilor fără copii crește accelerat
Creșterea semnificativă a vârstei la care mamele din România nasc primul copil se suprapune cu un alt trend: tot mai multe românce cu vârsta de peste 35 de ani ajung să nu aibă niciun copil.
În 1992, doar 10% dintre femeile din România cu vârsta între 35 și 44 de ani nu aveau niciun copil. Până în 2021, acest procent a crescut la aproximativ* 19%.
*Procentul oficial raportat este de 25%, însă considerăm că acesta este supraestimat, deoarece include un segment semnificativ de femei pentru care lipsesc date (religie, etnie), iar în acest segment 87% nu au copii. Probabil, în cazul acestui grup, mai degrabă lipsesc informațiile despre numărul de copii decât să existe o diferență atât de mare față de media celorlalte segmente.
Chiar dacă o parte dintre acestea vor avea copii mai târziu, sociologii afirmă că majoritatea vor avea cel mult un copil, fiind la o vârstă la care nașterea mai multor copii devine mai puțin probabilă din cauze biologice sau sociale.
Acest trend se regăsește și în alte țări. De exemplu, în Statele Unite, procentul femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani care nu au copii este de 20%, doar ușor mai mare decât cel din România. Sociologii americani consideră că acest procent va crește accelerat în perioada următoare.
În Europa, procentul femeilor fără copii variază semnificativ de la țară la țară. Cel mai mare procent se regăsește în țările vorbitoare de limbă germană – Germania, Austria și Elveția – precum și în Anglia și Țara Galilor, unde între 21% și 22% dintre femeile născute între anii 1960 și 1970 nu au copii. În schimb, în Bulgaria, Cehia și Slovenia, acest procent este sub 10%.
În cazul României, procentul femeilor născute între anii 1960 și 1970 care nu au copii este de 12%. Totuși, analiza noastră sugerează că, pentru generațiile următoare, numărul femeilor fără copii este în creștere și se apropie sau chiar a ajuns la nivelul țărilor cu procente mai ridicate.
Sursa: Studiul a fost realizat de ClubulCopiilor.ro
este parte a
