Este septembrie, iar cel mai important eveniment al lunii este începerea școlii. Pentru părinți, bunici, dar mai ales pentru copii este o perioadă sensibilă, de adaptare, plină de emoții pozitive sau (să spărăm că nu!) negative. Sunt specialiști în Cluj, în toată România de fapt, care întorc problemele care apar pe toate fețele. Servus Cluj a stat de vorbă cu una dintre ele. Roxana Petre este psihoterapeut și trainer, educator parental atestat ”Cercul siguranței”, fondatorul asociației ”Începuturi sigure în România”. Știm ce să facem și nu e greu să acționăm în direcția bună, dar uneori este bine să ne aducem aminte de metodele necesare pentru ca totul să se dsfășoare ca un vis frumos.
Starea emoțională pe care o trăiește un copil în momentul separării de părinți o data cu începerea intrării în colectivitate la creșă sau la grădiniță, seamănă cu cea exprimată în următoarea metaforă: ”Imaginați-vă că vă aflați într-un aeroport și vedeți doi îndrăgostiți care se despart, el fiind nevoit să plece într-o misiune, undeva foarte departe.”
Da, pare o comparație exagerată, dar intensitatea și tipul emoțiilor pe care le trăiesc atât copiii cât și adulții, în cele două situații este similar. Diferența este că în cazul copiilor, creierul și capacitatea de a-și gestiona și integra emoțiile este aproape inexistentă, aceștia abia fac primii pași în acest sens, iar modul în care educatorii și în special părinții reușesc să conțină și să regleze primele experiențe de separare se vor reflecta în îndrăgostitul dezmăgit din adolescență, cel din aeroport sau viitorul adult care se va întâlni de-a lungul vieții cu diverse experiențe de separare.
Gestionarea anxietății de separare din primii ani de viață are legătură cu reglarea anxietății de-a lungul întregii vieți. Studiile au demonstrat existența unor rate înalte de sinucidere la persoanele separate sau divorțate, în primele 6 luni de la separarea sau pierderea persoanei iubite. Sinuciderea este a doua cauză a morții pentru oamenii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani (Abordarea Psihosocială a Sinuciderii ca Forma Particulară a Violenței. Analiză documentară. Institutul Național de Criminologie 2005).
Am convingerea că vă doriți pentru copiii pe care îi aveți în îngrijire, să devină adolescenți și adulți echlibrați. Pentru ei e nevoie să acționăm sănătos atunci când vorbim de separare sau de experimentarea unor situații noi, în care copiii au nevoie să fie încurajați și susținuți pentru a se adapta.
Într-o situație nouă, toți avem nevoie de cineva alături pentru a ne organiza emoțiile și e nevoie să treacă o anumită perioadă de timp să ne adaptăm. Cu atât mai mult în cazul copiilor, rolul părinților este covârșitor. Este important să fim conștienți de această realitate: Toți copiii resimt disconfort în primele experiențe de separare și acesta este un lucru care ar trebui să ne liniștească, pentru că este semnul că sunt atașați de noi.
În procesul de separare și integrare în noul mediu (creșă/grădiniță/școală), tot ce avem de făcut este SĂ FIM ALĂTURI DE COPII! Asta înseamnă că nu vom fugi de emoțiile copiilor (de plânsul și suferința lor), ci vom încerca să îi simțim, să le oglindim emoțiile și să le transmitem acea stare de spirit care să îi convingă că ÎMPREUNĂ VOM DEPĂȘI ACESTĂ PERIOADĂ DIFICILĂ ȘI VOM GĂSI SOLUȚII. Asta înseamnă că nu vom distrage copiilor atenția de la suferință, pentru a ne simți noi mai bine, ci vom intra în lumea lor emoțională și în același timp vom rămâne stâlpi emoționali pentru ei. Deseori este necesar ca noi înșine, să apelăm la o persoană apropiată care să ne asculte și să ne fie alături necondiționat, pentru a reuși să fim cu adevărat alături de copii. Alteori, este nevoie să apelăm la un specialist, alături de care, să ne reglăm propriile stări de anxietate care se activează în relație cu copiii noștri.
Roxana Petre poate fi găsită si pe adresele: Facebook Psihoterapeut-Roxana-PETRE și cerculsiguranteicuroxana
Ponturi care vin în sprijinul copiilor:
- integrați progresiv copilul în noul mediu dacă este posibil;
- pregătiți-vă copiii povestindu-le despre noul mediu (creșă/grădiniță/școală), raportându-vă la realitate, dacă sunteți sinceri cu copilul dumneavoastră, va fi și el sincer la rândul lui;
- treziți-vă cu 10 minute mai devreme și petreceți timp special cu copiii voștri pentru a le umple rezervorul emotional (jocuri de conexiune, hârjoneală, îmbrățișări);
- acceptați plânsul și toate emoțiile pe care le manifestă copiii (acestea reprezintă un strigăt de ajutor, comportamentele inadecvate sunt de fapt o formă de comunicare a unor nevoi nesatisfăcute), ceea ce-i sprijină cu adevărat pe copii sunt prezența și dragostea noastră necondiționată;
- intrați în lumea copiilor folosindu-vă de joc, chiar de la cele mai mici vârste (jocul de-a grădinița, teatru de păpuși, jocuri de rol, jocul despărțirii și reîntâlnirii);
- petreceți timp de calitate împreună după revedere (nevoia fundamentală a oricărui om este conexiunea, copiii au nevoie să-și reumple rezervorul cu iubire în permanență și în special după perioade de separare).
ATENȚIE la starea mentală, pentru că dincolo de cuvinte, starea noastră emoțională este prima care ajunge la copii!
Cristina Pintilie Șendrea
este parte a
