O să se îmbogățească fermierii europeni, chiar și aceia din România; o ploaie de bani se va revărsa peste ei, iar oamenii se vor întreba probabil în care buzunar sau cont bancar să îi mai țină, anunță subtil comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală. Domnul Wojciechowski, sigur pe sine, spune că în următorul exercițiu financiar vor fi cu 24 de miliarde de euro în plus banii ce vor fi dați pentru plățile directe ale fermierilor, dezvoltare rurală și alte ajutoare în agricultură. Adică o creștere, de două procente, a nivelului actual de finanțare.
Concret, propunerea Comisiei Europene este de alocare a nu mai puțin de 391,4 miliarde de euro pentru PAC între 2021-2027. Nu că nu ar fi nevoie, numai să treacă propunerea, că până acum am tot auzit că sunt alte priorități, că agricultura a tot primit și nu se văd rezultatele așteptate, și altele asemenea. Hai să spunem că rămâne suma asta, mai ales că propunerea vine chiar din partea unui reprezentant al Comisiei Europene, o instituție ceva mai ”zgârcită”. Cu Parlamentul European ar putea fi mai simplu pentru că eurodeputații tot au cerut creșterea alocării bugetare.
Acum să vedem ce s-ar putea face cu banii, știind că nici un astfel de ”cadou” nu vine fără obligații și reguli noi. ”Europa trebuie să aibă propriile sale alimente sănătoase din propriile sale țări sănătoase. Trebuie să aibă o agricultură puternică și durabilă. CE propune să crească bugetul agricol al UE cu 24 de miliarde de euro. Aceasta este o decizie importantă. Sunt fericit că agricultura merge într-o direcție bună”, scrie, pe internet, comisarul european pentru agricultură.
Perfect, mai ales că despre ecologie și sănătate tot vorbim de ceva vreme. De altfel, și dorința cetățenilor europeni merge tot în direcția asta. Și am să exemplific cu rezultatul unei consultări populare în Franța – ”Cum putem inventa împreună lumea viitoare?”. Izvorâtă din situația de după pandemia de coronavirus, consultarea demonstrează că în mare parte oamenii propun un viitor mai ecologic, care să se concentreze mai mult pe producția locală. În concluzie, reîntoarcerea la agricultura ecologică și relocarea în Europa a producțiilor strategice. Cei care au răspuns chestionarului în Franța (și probabil rezultatele ar fi similare în toată Europa) spun că a consuma produse locale este cea mai bună alegere, dezvoltând lanțuri scurte de aprovizionare și renunțând în parte la importuri. La fel de potrivită este și întoarcerea la agricultura ”locală”, mai tradițională și mai puțin intensivă, folosirea metodelor ecologice sau a permaculturii și o scăderea consumului de produse fitosanitare.
Evident că și în Româniua există dorințe similare. Important este dacă putem să le și punem acum în practică la costuri suportabile pentru toată lumea. Doar că analizele financiare arată cădorința este departe de realitate, iar costurile mari și veniturile nesigure. Și să folosim pentru demonstrație experiența cuiva care se pricepe și știe ce spune. Atunci când un fermier vrea să producă bio, trebuie întâi să cheltuiască sume importante, spune Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene din Buzău. ”Dacă încerci să produci bio apare un paradox. Dacă un fermier îşi propune să producă mâncare sănătoasă, el trebuie să plătească taxe, să se acrediteze, să cheltuiască foarte mult. Ca să producă chimic, nu are nevoie de atâtea avize”, susține Costel Vînătoru. Ca să nu mai spunem că poate oamenii, adică țăranii și fermierii, ar vrea și semințe din soiuri românești. Care uneori lipsesc, chiar și la Banca de Gene din Buzău. Așa că putem trage concluzia că la vorbe suntem meșteri; mai greu cu practica, dar asta este deja un lucru știut în România.
Cătălin Lenţa
este parte a
