România are, în sfârșit, o lege care îi protejează pe angajați de abuzurile angajatorilor, fie că vorbim de abuzuri fizice sau de hărțuirea morală. Noul act normativ prevede amenzi uriașe de până la 200.00 de lei pentru firmele și companiile care își bat joc de angajații lor, mai ales dacă le pun în pericol sănătatea fizică și mentală ori le afectează cariera.
De asemenea, noua lege mai prevede că angajatorul este obligat să ia măsuri împotriva abuzurilor și interzice hărțuirea morală la locul de muncă pe criteriu de sex. În plus, nu doar angajatorii, ci și angajații care săvârșesc acte de hărțuire pot fi sancționați și vor răspunde disciplinar.
Din punctul de vedere al avocatului Călin Iuga, această lege aduce foarte multe clarifică într-un domeniu sensibil și prea puțin reglementat până acum.
„Legea este binevenită pentru că, de fapt, vine în completarea unor măsuri luate la nivel european în favoarea salariaților. Din punctul meu de vedere ea ar fi trebuit adoptată de mai demult. Protecția contra hărțuirii face parte din dreptul salariatului și obligația angajatorului de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu într-un mediu care nu îi afectează sănătatea și viața. Salariatul are o protecție mărită datorită acestei legi și reglementează un fenomen la nivel european. Legea precizează, dar și extinde cadrul de protecție în același timp.
Această hărțuire înseamnă orice acțiune, gesturi sau comentarii ostile prin care se încearcă să fie afectat psihicul salariatului cu un anumit scop. De regulă se urmărește hărțuirea pentru a obține demisia salariatului sau pentru ca el să accepte condiții mai dezavantajate ale condițiilor de muncă”, a declarat avocatul Călin Iuga.
Până acum era aproape imposibil pentru un angajat să se apere împotriva hărțuirii la locul de muncă. El avea la dispoziție doar prevederile Codului Muncii ori pe cele ale Codului Civil, dar acestea nu erau întotdeauna foarte clare și erau greu de aplicat.
„Deci aveam un cadru legal până acum, dar nu atât de detaliat. Acum sunt explicate clar mijloacele prin care se realizează hărțuirea. Acest bullying poate să aibă mai multe forme. El este mult mai ușor de realizat ca presiune psihică având contact direct atunci când salariatul este într-un loc fizic sau la sediul angajatorului.
Legea aceasta este bună, deoarece se vor echilibra mai mult raporturile. Astfel, angajatorii vor avea mai multă grijă să nu derapeze. Nu cred că vor mai pune o presiune psihică atât de mare pe salariat în orice situație. De partea cealaltă, această agresiune psihică trebuie să aibă legătură cu munca. Salariatul trebuie să dovedească acest lucru cu mesajul primit sau să vină cu martori, să aibă minime dovezi”, explică avocatul.
Legea va sancționa inclusiv hărțuirea angajaților prin muncă, cum ar fi acele situații în care angajatul poate primi mai multe sarcini decât cele prevăzute în contract. Epuizarea fizică și stresul intră de acum în categoria de abuz al salariatului.
„De exemplu, poate să îi dea ceva de muncă cu deadline în 8 ore, dar să-i spună că trebuie să termine în maxim 4. Legea mai aduce ca modalități de hărțuire stresul și munca fizică. Nu orice astfel de formă înseamnă bullying! Dacă salariatul și-a dat acordul să lucreze peste program fără acordul angajatorului este strict problema lui.
Am avut cazuri de acest gen. Nu sunt foarte dese astfel de cazuri sau chiar să ajungă până în instanță. În mare parte, salariații nu își cunosc drepturile la modul general. Nu mă refer aici neapărat la bullying. Ei fac mai multe compromisuri pentru a nu le fi scăzut salariul sau pentru a nu-și pierde job-ul”, încheie Călin Iuga.
este parte a
