Buna Vestire, cunoscută și sub denumirea de Blagoveștenia în tradiția ortodoxă, este o sărbătoare creștină celebrată anual pe 25 martie. Aceasta marchează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va da naștere lui Iisus Hristos.
Majoritatea creștinilor celebrează Buna Vestire cu nouă luni înainte de Crăciun, ziua în care se prăznuiește nașterea lui Iisus.
Tradiții în satele din Transilvania
Pentru comunitățile tradiționale românești, Buna Vestire era considerată aproape la fel de importantă ca Nașterea Domnului. Sărbătoarea mai era numită „Ziua dezlegării primăverii”, simbolizând trezirea naturii: pomii înmuguresc, iarba încolțește, rândunelele se întorc, iar cucul începe să cânte.
În zorii zilei, era obicei ca gospodăriile și livezile să fie afumate cu „pozdării” de cânepă și tămâie pentru a alunga bolile și relele. De asemenea, la vederea primelor rândunele, fetele își spălau fața cu „apă de omăt” sau cu lapte, crezând că astfel vor fi frumoase „la trup și la cuget”.
Un alt obicei interesant implica producerea de zgomote puternice pentru alungarea răului. Pe Valea Arieșului, tinerii obișnuiau să tragă un lanț de la car în jurul casei de trei ori, spunând: „Fugiți șerpi, fugiți broaște, că vă ajung blagodatele și vă rupe spatele”. Acest obicei este atestat într-o relatare din 1927, oferită de preotul Grigoriu Crăciunaș din satul Buru, județul Cluj.
Această zi mai era numită și „Ziua Cucului”. Se spunea că cei care auzeau cucul cântând pentru prima dată se puteau bucura de noroc, prosperitate și sănătate pentru restul anului.
Tradiția consumării peștelui
Buna Vestire este prăznuită în timpul Postului Mare și este una dintre zilele cu dezlegare la untdelemn, vin și pește, indiferent de ziua săptămânii în care cade. Tradiția consumării peștelui are legătură cu relatarea biblică în care Iisus a mâncat pește fript și fagure de miere pentru a-și întrări ucenicii în credință, după Învierea Sa.
Această sărbătoare, bogată în semnificații religioase și tradiții populare, reprezintă un prilej de bucurie și speranță pentru toți creștinii.
Se spune că cine mănâncă peşte de Buna Vestire va fi sprinten şi sănătos tot anul. Ca și în cazul altor mari sărbători, Praznicul Bunei Vestiri este însoțit de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții, care au fost păstrate și transmise din străbuni.
Obiceiuri și superstiții
De Blagoviștenie, legea nescrisă din străbuni spune că nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi e obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol. Buna Vestire, Blagoveștenia sau Ziua Cucului cum i se mai spune, este o zi plină de tradiţii şi obiceiuri, dar şi de superstiţii. De Blagoviștenie, legea nescrisă din străbuni spune că nu avem voie să ieșim din casă flămânzi.
În această zi e obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol. Tot astăzi, de Buna Vestire, tradiţia spune că nu trebuie să ne certăm ca să fim feriţi de necazuri tot anul. Buna Vestire este o sărbătoare a primăverii. Cucul cântă astăzi pentru prima dată în an!
Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”.
Există obiceiul că în această zi, de Buna Vestire, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan’ m-oi însura (mărită)?”.
Dacă după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
Vremea de Paşte, la fel ca de Buna Vestire Tot astăzi se fac şi previziuni meteorologice. Mai exact, se spune că aşa cum este vremea de Buna Vestire, aşa va fi şi vremea şi în ziua de Paşte.
Rugăciune de Buna Vestire – Acatistul Bunei Vestiri
”În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfânta Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Numele Tău. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se Numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, da-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin”.
este parte a
