În fiecare an, pe 1 octombrie, se sărbătorește Ziua Internațională a Cafelei, o băutură cu o istorie de aproximativ 1000 de ani, menționată prima dată în secolul al IX-lea. În Occident, cafeaua a devenit cunoscută abia în urmă cu trei secole.
Originară din regiunea Kaffa, Etiopia, cafeaua și-a luat numele de la această zonă. A fost răspândită inițial de arabi, urmați de turci și europeni, care au contribuit la răspândirea culturii de cafea în Asia, America și Oceania. Primele plante de cafea au fost aduse de pe coastele Mării Roșii și considerate inițial alimente. În triburile din estul Africii, boabele crude de cafea erau măcinate și amestecate cu grăsime animală pentru a crea o pastă energetică, consumată de războinici înainte de lupte.
Legendele arabe vorbesc despre o băutură amară și stimulantă, iar în jurul anului 1000, renumitul medic Avicenna folosea cafeaua ca medicament. Etiopienii fermentau boabele uscate pentru a obține un fel de vin, iar în secolul al XI-lea, în Peninsula Arabă, cafeaua era deja o băutură caldă. Două legende faimoase explică descoperirea cafelei: una îl menționează pe un păzitor de capre yemenit, Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau energice după ce mâncau fructele roșii ale cafelei; cealaltă poveste relatează despre un derviș musulman care, rătăcind în deșert, a fost salvat de fructele unui arbore de cafea.
România are și ea o tradiție în consumul de cafea, prima cafenea din București fiind deschisă în 1667 de un turc numit Kara Hamie.
Cafeaua provine din specia Coffea, parte a familiei Rubiaceae, care include aproape 80 de soiuri, dintre care doar patru sunt cultivate pe scară largă: Coffea Arabica, Coffea Robusta, Coffea Liberica și Coffea Maragogype.
Cafeaua Arabica, cea mai apreciată, nu provine din Arabia, ci din Abisinia (Africa), și furnizează 75-80% din producția mondială. Se cultivă la altitudini între 600 și 2000 de metri și oferă o calitate excelentă. Cafeaua Robusta este mai rezistentă și reprezintă aproximativ 20% din producția mondială, fiind cultivată la altitudini mai mici, în zone tropicale. Liberica și Maragogype sunt mai puțin răspândite, fiind cultivate în Africa, America de Sud și regiunile tropicale.
Planta de cafea este un arbore veșnic verde, care înflorește tot anul. Florile sunt albe, asemănătoare cu cele de portocal sau iasomie, iar fructele își schimbă culoarea pe măsură ce se coc, de la verde la roșu-purpuriu. Producția mondială de cafea verde crudă depășește 5 milioane de tone anual, cele mai mari culturi aflându-se în America de Sud, Africa și Asia.
Brazilia este cel mai mare producător de cafea, exportând anual aproximativ 1 milion de tone. Statele Unite consumă 45% din exportul mondial, iar Europa absoarbe alte 45%. Consumul global este influențat de factori economici și preferințe culturale, dar cafeaua rămâne principala sursă de profit pentru multe țări din America Latină și Africa.
În 1962, sub egida ONU, a fost semnat un acord internațional pentru regularizarea pieței de cafea, care include sisteme de contingente de export și stabilizarea prețurilor. Organizația Internațională a Cafelei, cu sediul la Londra, reglementează aceste procese, deși supraproducția rămâne o provocare majoră.
Brazilia este cel mai mare exportator de cafea, în timp ce SUA și Europa sunt principalii consumatori. În România, consumul de cafea este de aproximativ 2 kg per locuitor pe an, sub media europeană de 3 kg. Prețul final al cafelei include costuri de transport, impozite și prelucrare, iar sortimentele cele mai apreciate provin din Brazilia, Columbia, Guatemala, și alte regiuni cunoscute pentru producția de cafea de calitate.
Beneficiile și riscurile consumului de cafea
Cafeaua face parte din rutina de zi cu zi a multor oameni, indiferent dacă este savurată dimineața pentru a furniza energie, sau după amiaza, la ocazii de socializare. Pentru cei mai mulți dintre noi, o ceașcă fierbinte de cafea este o plăcere reconfortantă și aromată. Mai mult decât atât, studiile recente asociază cafeaua cu multe beneficii pentru sănătate, printre care se numără și un risc scăzut de moarte timpurie, de depresie, sau chiar de cancer.
Pe de altă parte, consumul exagerat de cafea poate avea efecte nedorite și chiar urmări periculoase, de aceea specialiștii recomandă limitarea consumului la maxim 6 cești zilnic, și asta, deoarece cafeina reprezintă un stimulent care afectează sistemul nervos central și poate provoca diferite reacții adverse. La unele persoane poate irita mucoasa gastrică, poate crește anxietatea, insomnia și irascibilitatea.
Dar pentru a ne bucura pe deplin de aceste băuturi, data de prăjire este unul dintre cele mai importante elemente. Dacă utilizați boabe care au fost prăjite de mult timp este ca și cum ați utiliza o cafea moartă, lipsită de orice aromă. Cafeaua rămâne optimă pentru consum timp de 30 de zile de la prăjire, în pachet de ambalare închis. Nu există riscuri majore pentru sănătate dacă o consumați mai târziu, dar potențialul aromei este mult redus. Astfel pentru a obține o licoare excelentă cuvântul de ordine este prospețimea. Oxigenul tinde să deterioreze aromatice din cafea, de aceea este recomandat ca aceasta să fie preparată cât mai rapid după prăjire și măcinare.
sursa info: rador.ro