Călin Georgescu, împreună cu Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP), a inițiat o acțiune în instanță împotriva mai multor instituții ale statului, inclusiv Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, MAI și STS. Procesul, deschis la Curtea de Apel București, contestă validitatea documentelor desecretizate de serviciile secrete care au influențat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din România.
Obiectul procesului: suspendarea unui act administrativ
Acțiunea este încadrată în sfera contenciosului administrativ și fiscal și are ca obiect „suspendarea executării unui act administrativ”. Conform informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, pârâții sunt instituțiile care au desecretizat documentele ce au determinat Curtea Constituțională a României (CCR) să anuleze rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale.
Contextul anulării alegerilor
Curtea Constituțională a anunțat vineri, printr-un comunicat oficial, anularea în unanimitate a primului tur al alegerilor prezidențiale. Decizia a fost luată în urma desecretizării unor informații care indicau o imixtiune a unui „actor statal” în campania electorală a lui Călin Georgescu.
Conform deciziei CCR, implicarea externă a avut un impact direct asupra rezultatului alegerilor, în care Georgescu se clasase pe primul loc, fiind pregătit să intre în turul al doilea alături de Elena Lasconi.
Reacția publică și implicațiile
Acțiunea deschisă de Călin Georgescu reflectă nemulțumirea sa față de implicarea serviciilor secrete în procesul electoral și față de decizia CCR. Contestarea legalității desecretizării documentelor ar putea avea implicații majore pentru viitoarele procese electorale și pentru modul în care instituțiile statului gestionează astfel de situații sensibile.
Anularea alegerilor prezidențiale reprezintă un precedent rar în istoria României, punând în discuție atât integritatea procesului electoral, cât și influențele externe care pot afecta democrația.
sursa: Prima News
este parte a
