Aflat la doar câțiva kilommetri de Cluj-Napoca, Castelul Bánffy-Barcsay a trecut printr-un amplu proces de reabilitare. În curând va fi inaugurat și deschis publicului, iar spațiul va putea fi folosit nu doar pentru vizitare, dar și pentru activități culturale.
Castelul este un monument foarte important al zonei, iar reabilitarea sa a fost realizată cu fonduri europene. Acesta a fost cumpărat de omul de afaceri Elek Nagy și apoi donat către Fundația Tradiţii Transilvane.
Castelul-cetate din Gilău este una dintre cele mai impozante reședințe nobiliare renascentiste din Transilvania. În castel au fost descoperite fresce, sculpturi în piatră din goticul târziu şi din Renaştere, dar şi un stâlp pitic decorat cu blazonul episcopului Miklós Bácskai, toate în timpul explorării arheologice.
„Oricine va vizita castelul restaurat de la Gilău va fi impresionat de cele văzute, chiar dacă grădina nu a fost încă restaurată şi clădirea nu este deocamdată mobilată”, a spus Elek Nagy, pentru Kronikaonline.ro.
Așadar mobilarea castelului, aranjarea grădinii dar și a castrului roman, rămân în continuare sub recondiționare, dar chiar și așa locul promite să redevină una dintre bijuteriile Transilvaniei, o destinație turistică care să uimească. Întreg proiectul cuprinde și realizarea unei pensiuni, care va fi realizată din case tradiționale țărănești în partea din spate a grădinii, dar și o cafenea.
Centrul cultural deschis la castel își propune să aibă o expoziție permanentă despre istoria castelului, expoziții temporare și spații destinate diverselor evenimente.
ISTORIC CASTELUL BÁNFFY-BARCSAY DE LA GILĂU
Localitatea Gilău este una dintre localităţile cu cel mai bogat patrimoniu istoric al judeţului Cluj, istoria sa fiind marcată de aproape fiecare perioadă importantă a istoriei umane. Pe diferite situri ale localității au fost identificate mai multe așezări fortificate din diverse perioade ale istoriei: preistorie, neolitic, din epoca bronzului, din perioada La Téne.
La vest de castelul actual în epoca romană a existat un castru, una dintre primele construite pe teritoriul nou-ocupat al Daciei, ridicat încă în perioada împăratului Traian din pământ și lemn, împreună cu un vicus militar, și care au fost reconstruite mai târziu în piatră, nu departe de locația originală. În evul mediu timpuriu se pare că a fost refolosită una dintre vechile cetăți de pământ (sec. X.), probabil pentru apărarea și controlarea drumului de sare, care lega zona Dejului cu Oradea.
În zona sud-estică a parcului castelului a fost descoperit un cimitir de secolul al XII-lea. În secolul al XIII-lea la Gilău a existat deja și un centru domenial al episcopului romano-catolic de la Alba Iulia, clădirea inițială a bisericii reformate de astăzi data de la începutul secolului al XIV-lea.
Castelul-cetate de la Gilău este unul dintre cele mai impozante rezidențe nobiliare renascentiste ale Transilvaniei, păstrat într-o stare relativ de conservare. Castelul de la Gilău figurează pe Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-a-B-07673. Mărimea, vechimea, importanța istorică și de istoria artei, componentele artistice păstrate (pe loc sau în Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj), proprietarii și locatarii lui (episcopii de Alba Iulia, ultima regină a Ungariei medievale, Isabela de Jagello, principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I.
Cu familia, primul guvernator al Transilvaniei, Gheorghe Bánffy, familii de aristocrați și nobili) indică în mod clar importanța națională a acestui monument. Cetatea medievală (castrum) de la Gilău este menţionată în documente din anul 1428 („in castro dicti domini nostri episcopi Gyalu”), în timpul episcopului Gheorghe Lépes. Cetatea era centrul unui vast domeniu episcopal format la vest de Cluj. În anul 1540 regele Ungariei, Ioan Zápolya (Szapolyai), venind din Buda în Transilvania, a poposit în cetatea de la Gilău, care era în proprietatea episcopului Ioan Statileo (1528–1542), un adept al lui.
În 1556 proprietăţile episcopiei Transilvaniei au ajuns în posesia fiscului, iar cetatea a devenit din nou reşedinţa reginei Isabela revenită în Transilvania în acelaşi an. Mai târziu, din anii 1580 cetatea şi domeniul a avut mai mulţi proprietari: în 1587 guvernatorul Ioan Ghiczy, în 1597 episcopul Transilvaniei Dimitrie Náprágyi, în anii 1600–1603 Mihai Viteazul, Ştefan Csáky și generalul Giorgio Basta, în anii 1603–1605 nobilul Pancraţiu Sennyei.
Între anii 1633–1643, domeniul a intrat din nou în posesia fiscului, dar principele Gheorghe Rákóczi I (1630–1648) care l-a folosit ca pe proprietate proprie, iar în 1643 l-a ipotecat lui Sigismund, fiului său mai mic. În perioada în care cetatea era în îngrijirea familiei Rákóczi, a cunoscut o reconstruire radicală, afectată mai târziu de ruinarea în timpul războiului curuților (1704, 1707) și de intervențiile din secolul al XIX-lea. Principele Gheorghe Rákóczi I a dispus transformarea cetăţii medievale într-un castel cu funcţie de reşedinţă princiară impunătoare. Lucrările au avut loc între anii 1638–1652. Toţi membri familiei princiare au primit câte o cameră de locuit la etajul unuia dintre cele 4 turnuri. Cele 4 turnuri ale castelului erau denumite Bastionul Domniei Sale (NV), Bastionul Doamnei, Bastionul de Straja și Bastionul Domnului nostru mai tânăr. Reconstruirea s-a făcut sub tutela arhitectului italian Agostino Serena.
În 1676, Gheorghe Bánffy, (1661–1708), viitorul guvernator al Transilvaniei redobândește domeniul și castelul. Se pare că, castelul de la Gilău, fostul castel princiar, era una dintre reședințele reprezentative ale familiei Bánffy, castelul de la Bonțida fiind încă în construcție. Castelul a rămas în posesia familiei Bánffy până în anul 1851. În 1861 castelul a suferit un mare incendiu și a fost reconstruit și renovat de catre Bernat Rosenberger în 1874. După moartea sa din 1909, copii săi l-au vândut în 1911 contesei Ecaterina Bánffy, soţia lui Toma Barcsay. Aceasta l-a deţinut până la naționalizarea din anul 1948. După anul 1972, castelul a fost folosit ca şcoală pentru copii cu dizabilităţi până în 2002, când a fost retrocedat vechiului proprietar. În ultimii ani a fost reabilitat de către actualul proprietar Erdélyi Hagyományok Alapítvány –Fundația Tradiții Transilvane.
sursa foto/info: Facebook-Claudiu Salanta
este parte a
