Clujul este unul dintre cele mai digitalizate orașe din România. Se poate spune chiar că de aici se dă ora exactă în ceea ce privește modernizarea unor domenii, cel mai recent exemplu fiind proiectul pilot privind cărțile electronice de identitate.
Peste 30.000 de cărți electronice de identitate au fost deja emise la nivelul județului Cluj, începând din data de 2 august 2021. Dintre acestea, peste 20.000 de astfel de documente au fost emise de Direcția de Evidență a Persoanelor din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca. Proiectul urmează să fie implementat și în alte orașe abia de acum încolo.
De asemenea, încă din anul 2022, clujenii au la dispoziție peste 300 de operațiuni administrative care pot fi efectuate online și care nu mai necesită interacțiunea directă a cetățeanului cu funcționarul public, acestea incluzând modalități de plată a taxelor și impozitelor locale, modalități de plată a amenzilor, depunerea a diverse tipuri de cereri online, eliberarea de documente online. Mai multe dintre acestea au fost implementate pentru prima dată în România, devenind exemple de bune practici pentru alte municipii și orașe.

Strategia de digitalizare a municipiului Cluj-Napoca
Revoluția digitală a început cu mai mult timp în urmă și va continua și mai intens, în contextul în care există o strategie de digitalizare a municipiului Cluj-Napoca, bine pusă la punct. Creșterea importanței economiei bazate pe cunoaștere, dezvoltarea parteneriatelor permanente în interiorul comunității, afirmarea caracteristicii universitare și atenția acordate calității vieții reprezintă câteva elemente cheie în transformarea profilului orașului.
Potrivit prezentării de pe site-ul dedicat strategiei, „în mod organic, orașul trebuie să integreze transformarea digitală în dezvoltarea sa pe termen lung. Transformarea digitală este capabilă să ofere Clujului o sursă de avantaj competitiv major la nivel național și internațional”.
Factorii care au conceput și derulează planul de a transforma Cluj-Napoca în cel mai digitalizat oraș din România se raportează la Programul „Europa digitală”, care stimulează investițiile în Supercomputing, în Inteligență Artificială, în Securitate cibernetică, în abilități digitale avansate și în utilizarea la scară largă a instrumentelor digitale.
De asemenea, strategia autohtonă se inspiră din „European Digital Strategy – shaping Europes Digital Future”, un plan care își propune ca, prin digitalizare, să permită statelor membre UE să se dezvolte conform unor valori comune.
Insule ecologice digitalizate în toate cartierele orașului
Semnele digitalizării sunt la tot pasul prin oraș. De exemplu, există aparate prin care utilizatorii își pot alimenta conturile deschise pe diverse platforme pentru a beneficia de diverse avantaje. Uneori, ofertele sunt activate prin coduri precum cod Superbet.
În anul 2024, Cluj-Napoca a atras fonduri europene în valoare de peste 420 de milioane de euro pentru creșterea calității vieții, o mare parte din bani fiind folosită pentru digitalizare.
„Obiectivul nostru: un oraș verde, digital și rezilient”, a declarat primarul Emil Boc.
Clujul a devenit deja un important centru de cercetare și dezvoltare pentru companii multinaționale din IT, industria auto și industriile conexe. De asemenea, aici s-au înființat mai multe startup-uri din domeniul tehnologiei, premiate pentru activitatea inovatoare.

Cluj-Napoca a luat-o în fața altor orașe importante din țară (și) din perspectiva digitalizării, un argument în plus în acest sens fiind reprezentat de insulele ecologice digitalizate, amplasate în toate cartierele orașului. „Punctele gospodărești”, așa cum le-a numit primarul Boc, permit o colectare selectivă mai bună, pe 5 fracții: biodegradabil, deșeuri reziduale, deșeuri din sticlă, deșeuri din hârtie și carton și deșeuri din plastic și metal. Prin insulele ecologice digitalizate se mai diminuează din presiunea pusă pe groapa de gunoi. Accesul la ele se face pe bază de cartelă, fiecare familie urmând să primească cel puțin o cartelă. De asemenea, pentru accesarea lor va putea fi utilizată o aplicație specială instalată pe telefonul mobil.
Digitalizarea administrației publice își arată roadele
La rândul său, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, s-a referit la procesul de digitalizare din administrația publică, interesul clujenilor față de Ghișeul Unic fiind în creștere:
„Am o mare satisfacție văzând că procesul de digitalizare a instituției, inițiat în anul 2022, își arată din plin efectele benefice. Cifrele arată clar faptul că cetățenii au înțeles pe deplin avantajele unei administrații digitalizate, debirocratizate, care simplifică procedurile administrative și reduce considerabil timpul alocat rezolvării unei probleme. În continuare, lucrăm la dezvoltarea acestei platforme, prin operaționalizarea a noi tipuri de cereri, atât pentru serviciile oferite de Consiliul Județean, cât și de alte instituții avizatoare”.
Fără îndoială, nivelul avansat de digitalizare face ca orașul Cluj-Napoca să fie pe în topul orașelor din România cu cea mai bună calitate a vieții.