În perioada 27-30 aprilie 2020, IRES a realizat un studiu care a urmărit să afle modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar a evaluat și modul în care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față acestor provocări. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.319 părinții cu copii între 0 și 19 ani, 1.060 dintre aceștia având cel puțin un copil înscris la școală. A fost un studiu simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
Deciziile luate de minister, inspectorate, școli influențează însă zi de zi viața și educația a 2.824.594 de elevi din România. Statisticile arată că 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (laptop, tabletă, desktop) pentru școala online. Aproximativ 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online. De asemenea, între 26 și 31% spun că nu sunt dispuși să plătească pentru ca școlarii să aibă aceste device-uri.
Pentru un desktop sau laptop, 16-18% dintre părinți ar fi dispuși să investească 1001-2000 lei, iar pentru o tabletă – 21% ar fi dispuși să plătească între 251 și 500 lei.
Școala în stare de urgență. Accesul copiilor școlari din România la educație online
Doar două treimi dintre părinții care au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor. Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență. Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada stării de urgență făcând teme. Totodată, puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice. Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.
Un procent de 93% dintre părinți spun că în gospodăria lor există acces la internet, în cele mai multe cazuri conexiunea fiind realizată prin intermediul unui abonament. Șase din zece persoane care au internet în gospodărie se conectează (și) prin intermediul datelor mobile. Conexiunea la internet este suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor/interacțiunilor online în cazul a 85% dintre părinții care au participat la cercetare. Aproximativ șapte din zece școlari au cameră web și microfon (inclusiv cele integrate în alte device-uri).
Cât și cum au învățat copiii online în starea de urgență?
Aproximativ două treimi dintre respondenți spun că profesorii de la școală au realizat până acum, în perioada stării de urgență, activități de învățare online cu elevii, zilnic; aproximativ o cincime – spun că profesorii au realizat ore de două ori pe săptămână și aproximativ unul din zece – că profesorii au realizat ore o dată pe săptămână sau mai rar. Odată cu creșterea nivelului de educație al elevilor, scade proporția celor care declară că școlarii au realizat activități de învățare online zilnic.
Conform declarațiilor părinților intervievați, aproximativ un sfert dintre elevi petrec lucrând pentru rezolvarea temelor patru ore sau mai mult, aproximativ un sfert – trei ore, trei din zece – două ore și unul din zece – o oră sau mai puțin.
Pentru toate materiile aproximativ jumătate dintre copii au avut contact cu profesorii sau învățătorii; doar pentru unele materii – aproximativ patru din zece elevi, iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu elevii, conform spuselor părinților lor.
Cât de mulțumiți sunt părinții de sprijinul pe care îl au copiii din partea profesorilor?
Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice, iar aproape două treimi cred că sprijinul este mult sau foarte mult. Părinții copiilor din învățământul primar consideră că aceștia primesc sprijin mult într-o măsură mai mare decât părinții elevilor de gimnaziu sau liceu, iar părinții care locuiesc în Transilvania/Banat declară în proporții mai mari că sprijinul este puțin, comparativ cu părinți care locuiesc în alte regiuni.
este parte a
