Ce se întâmplă cu ciorile din Cluj-Napoca după închiderea rampei de la Pata Rât

Modul în care a fost gestionată depozitatea deșeurilor în municipiul Cluj-Napoca până nu demult a avut între consecințe și înmulțirea populației de ciori în oraș. Miile de păsări vor fi private de hrana zilnică o dată cu închiderea rampei de la Pata Rât, iar consecințele nu vor întârzia să apară.

În Cluj sunt cinci specii de ciori: coțofana, gaița, stăncuța, cioara de semănătură și cioara grivă.

Conform „Atlasului Păsărilor Clujului” pe care Societatea Ornitologică Română (SOR) l-a tipărit în 2017 cu datele obținute din monitorizarea speciilor de păsări sălbatice cuibăritoare din oraș între 2014-2017, în Cluj, pe perioada primăvară-vară aveam: minim 66 perechi de coțofene, minim 26 perechi de gaițe, minim 180 perechi de stăncuțe, minim 452 perechi de ciori de semănătură și minim 150 perechi de ciori grive.

„Date mai recente nu avem. În perioada rece, numărul ciorilor din oraș crește la câteva mii, dar nu s-au făcut numărători, astfel nu există nici cifre exacte”, precizează biologul Teodora Domșa, coordonatorul Biroului Teritorial Cluj Napoca din cadrul SOR.

De mulți ani, păsările își au „cartierul general” în parcuri și zone verzi, special cel din Hasdeu, în zona Facultății de Geografie. De acolo pornesc în cârduri spectaculoase în fiecare dimineață spre Pata Rât, cu scurte popasuri pe acoperișuri, copaci sau macarale aflate pe traseu. Macaralele și zidurile catedralei „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. XX” din Piața Cipariu a fost până în anii trecuți un astfel de punct de oprire. Spre seară, stolurile înnegresc cerul Clujului la întoarcerea spre pâlcurile de copaci în care înnoptează. Excrementele și zgomotul produs de păsări au stârnit dezbateri în Cluj decenii la rând. În 2015, oamenii de pe Aleea Detunata, spre exemplu, au luat cu asalt Primăria cu această problemă, însă municipalitatea a recunoscut că alungarea acestor păsări reprezintă o provocare imensă.

„Problema ciorilor este una general valabilă în multe zone din Cluj-Napoca. Vedem cu toţii acele stoluri imense de ciori, care încep de dimineaţa să migreze şi au anumite locuri de staţionare, de odihnă, în oraş. Căutăm mai multe soluţii, ne-am gândit şi la instalaţii cu ultrasunete pentru a le alunga, dar este greu. În Cimitirul Central e în faza de proiectare un astfel de sistem, de exemplu, dar întreaga problemă e foarte complicată şi greu de controlat”, declara atunci viceprimarului Clujului, Gheorghe Şurubaru.

„Ciorile sunt păsări deosebit de inteligente și oportuniste”

Una dintre soluţiile luate în considerare de Primărie în acea vreme a fost toaletarea arborilor înalţi din parcuri, tocmai pentru a fi distruse cuiburile de ciori, însă problema alungării acestor păsări le dă în continuare serioase bătăi de cap autorităţilor clujene.

„Ciorile sunt păsări deosebit de inteligente și oportuniste, se adaptează cu ușurință la condiții noi. În plus, nu au dușmani naturali, astfel, dacă sursa de hrană este bună atunci și numărul lor crește. Prin închiderea gropilor de gunoi se va reduce cu siguranță numărul exemplarelor, dar cât de mult este greu de estimat. Deja, chiar și în urma închiderii parțiale se observă o scădere a numărului lor față de anii anteriori, mai ales în Parcul Miko – Facultatea de Biologie și Geologie a UBB. Dar orașele mari oferă numeroase alte surse de hrană pentru animalele sălbatice, iar ciorile, fiind cele mai inteligente păsări sălbatice de la noi din țară, cu siguranță se vor adapta din mers”, este de părere specialista de la SOR.

„Problema suntem noi, oamenii, nu păsările”

Cum este corect să punem problema: ar trebui luate măsuri pentru pentru protejarea acestor păsări sau pentru alungarea/combaterea lor?

„Societatea Ornitologică Română este o organizație care are ca obiect studiul și protejarea naturii și a păsărilor sălbatice, cu siguranță nu suntem pentru combaterea ciorilor. Asta nu înseamnă că nu considerăm și noi a fi o problemă numărul mare de ciori care se întâlnesc în Cluj. Doar că problema/cauza care a dus la această situație suntem noi, oamenii, și nu păsările. Ciorile care ne întunecă cerul în sezonul rece sunt în proporție mare ciori de semănătură, hrana lor obișnuită este constituită din insecte, melci și râme de pe terenurile agricole, dar fiind foarte oportuniste și-au schimbat obiceiurile când a fost cazul: au găsit o sursă de hrană permanent disponibilă în rampele de gunoi. În plus, copacii înalți, izolați, în care cuibăresc (aliniamentele de pe lângă drumuri), s-au cam tăiat, astfel că parcurile din orașe au luat locul acestora. Credem că măsurile gândite trebuie să armonizeze omul cu natura, deși acest lucru nu este întotdeauna simplu. Nu avem date despre situații asemănătoare, știm doar că în general este un proces complicat, soluții simple nu sunt”, spune Teodora Domșa.

Astfel, cea mai mare provocare a administrației locale în privința acestui fenomen, va fi închiderea gropilor de gunoi limitrofe orașului și scăderea surselor deschise de hrană din interiorul orașului (ghene, tomberoane, gunoi stradal), acțiune care „ar trebui să fie prioritară”.