Anul 2020 a fost cel mai secetos an din ultimul secol în România și Europa de Est, explică prof. dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, pentru Libertatea. Însă 2022 are mari șanse să-l depășească, fiindcă precipitațiile care au căzut până acum sunt sub jumătate din media multianuală, care este de circa 550 de litri pe metru pătrat. Diferența este că abia suntem la jumătatea lui 2022, iar lunile de vară cu temperaturi extreme abia au început.
„Sigur că în momentul de față suntem aproape de anul 2020, care a fost un an foarte secetos, dar suntem abia la jumătatea anului. Sub jumătate din media multianuală a precipitațiilor căzute în Moldova înseamnă o secetă puternică spre foarte puternică. Iar culturile sunt foarte afectate”, a explicat prof. dr. Gerard Jităreanu.
Diferența față de 2020 și alți ani secetoși este că anul acesta au lipsit precipitațiile încă din perioada iernii și a primăverii, fiind și temperaturi mai ridicate. Incendiile de vegetație au început încă din primăvară, cu arderile de miriști scăpate de sub control, iar marile acumulări de apă au rămas încă din iarnă parțial secate. De aceea, explică rectorul, este și mai „vizibilă” seceta de anul acesta pentru cei care nu sunt direct implicați în agricultură.
„Dacă vorbim de combaterea secetei, atunci irigarea este metoda cea mai eficientă, dacă există sisteme mari care să asigure apa. Doar că vedeți chiar și în aceste sisteme de irigații mari, când e secetă excesivă, nu este apă cu ce să irigi. Poți să ai toată infrastructura, dar scade nivelul râurilor, se reduce volumul sursei de apă și irigi doar parțial. Asta se întâmplă pentru că sunt limitări legate de cantitatea de apă disponibilă, pentru că seceta s-a prelungit încă din iarnă și nu s-au acumulat cantități normale în aceste rezervoare de apă: lacuri, iazuri etc.”, a explicat prof. dr. Gerard Jităreanu.
Culturile, puse la pământ de secetă
Conform libertatea.ro, seceta însă a afectat foarte puternic culturile care au fost deja recoltate: grâul, rapița, orzul, însă cel mai mult a lovit în culturile care acum trebuiau să se dezvolte, pentru recoltare în toamnă. Spre exemplu, spune rectorul USV Iași, fermierii din Moldova se plâng de faptul că nici ploaia nu le va putea salva culturile de porumb, pentru că nu a plouat atunci când trebuia: când se „leagă porumbul”.
„Chiar dacă plouă, nu se mai poate face nimic, fiindcă sunt culturi unde porumbul nu a legat, nu a fecundat florile, nu se formează știulete. Poți să îi dai câtă apă vrei de acum încolo, nu mai are cum să producă. Iar acum, pe această secetă, dacă va fi așa peste vară, lucrurile vor fi complicate”, a adăugat prof. dr. Gerard Jităreanu.
este parte a
