De ce refuză parte dintre părinți și profesori, declarativ, să testeze copiii de coronavirus cu testele de salivă? De ce ministerele Educației și Sănătății își aruncă de la unul la altul acest cartof fierbinte și întind povestea la nesfârșit? Pentru a afla răspunsurile am stat de vorbă cu psihologul Daniel David, profesor și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Profesorul David spune că reticența oamenilor nu se datorează atât de mult fricii în momentul de față, cât se datorează radicalizării, convingerii excesive a oamenilor că au găsit răspunsurile la problemele psihologice, emoționale cauzate de pandemie și pentru care autoritățile nu au oferit niciun fel de sprijin, niciun ghid. „Autoritățile nu înțeleg că nu poți duce acest demers într-o logică bio-medicală, ne trebuie un model bio-psiho-social prin care să se înțeleagă mecanismele psihologice”, a spus David. Însă, nimeni de la Guvern nu a luat în serios acest aspect.
Contactat de Edupedu.ro, Daniel David, președintele Asociației Psihologilor din România, psiholog specializat în științe cognitive clinice (psihologie clinică/psihoterapie) și autor al monografiei “Psihologia poporului român”, a declarat că „mintea omului are nevoie de predictibilitate, nu de adevăr. Atunci când ajungi în faza de radicalizare, mai ales în zona teoriilor conspiraționiste, înseamnă că ai găsit niște sensuri și semnificații foarte puternice care dau sens vieții și ai o stare de mulțumire datorită acestora. A ataca acele sensuri și semnificații în orice formă înseamnă a ataca identitatea, esența și nivelul de fericire al omului și de aici apare atitudinea foarte agresivă. Oamenii nu caută adevăruri, caută sensuri și semnificații”.
Reporter: Concret, de ce depinde rata de realism a unui popor în ceea ce privește măsurile de combatere ale pandemiei?
Daniel David: Rata de realism este corelată cu rata de alfabetism funcțional și cea de alfabetism științific. Foarte important, însă, înțelegerea realității de către o populație mai mare depinde și de capacitatea autorităților de a transmite mesaje ușor de înțeles, care să dea sens și semnificație oamenilor. Însă, de multe ori, autoritățile, venind cu experți dintr-o zonă bio-medicală foarte rigidă, consideră că sunt informații corecte și nu ar trebui discutate, dar omul le dicută fiindcă omul nu are nevoie de adevăr, are nevoie de sensuri și semnficații. Dacă autoritățile îmbracă adevărul într-o formă care să aducă sens și semnificație în mintea oamenilor, atunci oamenii le vor asculta. Dacă nu îmbracă adevărul astfel, ca să îi atragă, decidenții pot să le spună că 1+1=2 și oamenii le vor răspunde „nu e întotdeauna așa”.
Reporter: Sunt popoare, ca în Germania, unde copiii se testează, unde părinții și profesorii participă la testare și nimeni nu se plânge. Ce au făcut ei bine din punct de vedere psihologic de-a lungul timpului, încât să nu se plângă nimeni de povara responsabilității în privința aceasta?
Daniel David: Ei au făcut mai multe lucruri. În primul rând nu au o doză atât de mare de analfabetism funcțional și analfabetism științific în țară, pe cât avem noi. Nu au consultat vrăjitori, horoscopiști și alți experți de tipul acesta vreme de ani de zile ca să otrăvească mintea oamenilor, care astăzi sunt foarte activi și pe care îi regăsim mai ales în zona antivaccinare. De asemenea, aceste țări au știut să combine un model bio-medical, cu unul bio-psiho-social.
Reporter: De ce părinții și profesorii aruncă responsabilitatea de la unii la alții?
Daniel David: Nici asociațiile de părinți și nici asociațiile de profesori nu pot ajunge la atitudini clare comune fiindcă și acolo există fisura pe care o vedem la nivelul societății între atitudini pro-vaccinare și anti-vaccinare, între atitudinile de lupta împotriva pandemiei și atitudini care nu consideră pandemia ca fiind o problemă majoră. Ei nu se pot pune de acord. Nici nu trebuie să ai studii de psihologie a românilor, dacă te uiți în societate, ca să înțelegi că oamenii se vor comporta foarte diferit. Unii vor fi foarte serioși și responsabili, alții și-ar dori să fie dar nu o să știe să facă testarea adecvat sau să se raporteze la rezultatele testării, iar alții nu o să facă testările, vor pretinde că le-au făcut, dar nu le vor face. Repet, nu rezultă din psihologia românilor, ci dintr-o observație pe care o putem vedea la atitudinea față de vaccin la nivelul societății, gândiți-vă că s-au falsificat certificate verzi, s-au falsificat rezultatele de la testele rapide.
Reporter: Deci dacă urmărim harta ratei de vaccinare pe județe, vedem de fapt unde va fi și cea mai mare reticență de testare a elevilor?
Daniel David: Da, acolo vă puteți aștepta la mai multă opoziție sau utilizări incorecte ale testelor sau neacceptarea testării cu totul.
Reporter: Ar putea fi convinși părinții să-și testeze copiii? Este ceva ce se mai poate face acum?
Daniel David: E greu de pe o săptămână pe alta să mai facem ceva, altfel ar fi trebuit gândită campania de introducere a testelor din școală, fiindcă ea doar a fost anunțată ca o decizie educațională, dar nu s-a venit cu o campanie de promovare și educație la pachet.
Reporter: Și tot acest ping-pong de responsabilitate între autorități cu siguranță nu inspiră credibilitate?
Daniel David: Cu siguranță nu ajută. Atitudinea pro-vaccinare a fost afectată de faptul că politicienii și autoritățile și chiar specialiștii nu au făcut un pact național împotriva pandemiei și pro-vaccinare, asta a fisurat și a activat grupuri diferite la nivelul societății. La fel s-a întâmplat și în acest caz, neînțelegerile dintre autorități amplifică și încurajează diferitele grupuri din zona educațională să aibă atitudini diferite în privința utilizării testelor.
Reporter: Care este profilul psihologic al persoanelor care refuză să-și vaccineze sau să-și testeze copiii? De ce această reacție virulentă?
Daniel David: Nu vorbim de frică în toate cazurile, unii oameni au teamă de vaccin, de injecții, dar aceștia sunt puțini. Pur și simplu e o chestiune de convingere, iar teoria conspirației a reușit să le prindă mintea, ei chiar cred în riscul major pe care vaccinul poate să-l aducă. Autoritățile nu au fost în stare să vină cu un mesaj pro-vaccinare, într-o formă simplă, emoțională, care să intre în mintea celor nehotărâți. Dacă ar fi gândit bine mecanismul de promovare a vaccinării și a luptei împotriva pandemiei, dacă duceam persoanele nehotărâte către zona celor care aleg să se vaccineze, atunci în vară am fi avut până la 70% rată de vaccinare la nivel de țară, poate chiar mai mult. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, însă. Au greșit și acum plătim.
Reporter: Cum te lupți cu mintea unui om ajuns în faza de extremism? Cum îl întorci din drum spre rațiune și realism?
Daniel David: Sunt oameni cărora nu prea mai ai ce să le faci, s-au radicalizat extraordinar, dar sunt mulți oameni care se opun fiindcă sunt nehotărâți și care ar putea fi convinși să meargă în zona pro-vaccinare, pro-testare. Însă, convingerea trebuie făcută cu grijă prin campanii care lasă loc liberului arbitru, omul nu trebuie să simtă liberul arbitru amenințat prin campanii pre agresive de convingere, de reproș, de amenințare, de minimizare a celor care nu înțeleg pandemia și vaccinul. Dacă lași libertate pentru libertul arbitru, vii cu respect, vii cu elemente educaționale, într-un limbaj simplu, emoțional, pe înțelesul oamenilor, dacă faci campanii diferite, în zone diferite, în funcție de profilurile și barierele care există, atunci s-ar putea ca unii să accepte până la urmă să se vaccineze. Inclusiv frica majoră poate funcționa, însă nu consider că acesta este un mecanism-cheie. Am observat că atunci când oamenii au văzut ce însemană vârful valului 4, când efectiv se vedea cum sute mor de Covid-19 în jur, de frică populația a apelat la vaccinare. Pe măsură ce s-a domolit valul, iar s-a renunțat și nu mai este un interes atât de mare pentru vaccinare. Ce vreau să subliniez este că sunt oameni care nu s-au vaccinat, dar care nu sunt neapărat radicalizați, deci cu mijloace adecvate, s-ar putea să meargă să se vaccineze.
Reporter: Ce se întâmplă psihologic în mintea unui om care se radicalizează?
Daniel David: Mintea omului are nevoie de predictibilitate, nu de adevăr. Atunci când ajungi în faza de radicalizare, mai ales în zona teoriilor conspiraționiste, înseamnă că ai găsit niște sensuri și semnificații foarte puternice care dau sens vieții și ai o stare de mulțumire datorită acestora. A ataca acele sensuri și semnificații în orice formă înseamnă a ataca identitatea, esența și nivelul de fericire al omului și de aici apare atitudinea foarte agresivă. Oamenii nu caută adevăruri, caută sensuri și semnificații.
Reporter: Deci autoritățile au greșit atunci când nu au îmbrăcat mesajul cu sens și semnificație?
Daniel David: Da, nu au putut să îmbrace mesajul într-un mod atractiv, pe înțelesul diverselor grupe de vârstă, grupelor de educație și diverselor zone ale țări. Au venit cu o campanie care a amenințat liberul arbitru al oamenilor și atunci a apărut și reacția psihologică. Nu au făcut studii pe parcurs ca să înțeleagă factorii care favorizează ca lucrurile să meargă bine, oare îi putem generaliza? Care sunt factorii care îi blochează pe oameni să se vaccineze, să se testeze? Putem să îi depășim într-o anumită formă? Nu poți să ai aceeași campanie la începutul pandemiei, la mijloc și la sfârșit, sau în aceeași logică, ea trebuie adaptată pe baza datelor pe care le culegi pe parcurs.
Reporter: În contextul acesta, mai sunt măsuri pe care le pot lua?
Daniel David: Da, sunt. Zona radicalizată din populație nu cred că depășește 20-25%, deci se poate ajunge la pragul de vaccinare de 70% din populație. Desigur, lucrul acesta se poate face în mai multe feluri: fie ne chinuim și abia prin 2023 o să-l atingem, mai mor câteva mii de români între timp, sau autoritățile implică organizațiile profesionale într-un model bio-psiho-social, fiindcă în momentul de față vorbim de o problemă psiho-socială. Este vorba de o schimbare de atitudine, de o schimbare comportamentală, asta nu poți să o faci cu un model bio-medical, trebuie să o faci cu grupurile de experți din zona psihologiei. Dacă ni se cere, noi putem să venim cu o strategie prin care să ajutăm la aceste modificări atitudinale și comportamentale la nivelul societății.
este parte a
