Ziua Internațională a Iei este sărbătorită, în fiecare an, pe 24 iunie. Scopul acestei sărbători a pornit din ideea de promovare a cămășii din pânză cu broderii impresionante, care amintește de acea ladă veche cu zestre a bunicii. Bluza și obiceiurile tradiționale sunt celebrate de români odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Clujenii interesați de astfel de creații populare pot da o fugă în Parcul Etnografic “Romulus Vuia” până duminică, 27 iulie, acolo unde meșterii populari au expus pe tarabele lor, ii tradiționale românești confecționate cu mult suflet și meticulozitate.
“Ia este cel mai important component al portului popular românesc. Fiecare zonă etnografică își are specificul ei vizavi de ii, cămașă sau cămeșe. La bărbați nu prea se spune ie, este mai degrabă cămașă/cămeșă. Aici, la tarabele noastre, avem ii lucrate de doamne care sunt înregistrate în Asociația Meșterilor Populari din Cluj. Fiecare doamnă are stilul ei de lucru. Modelele sunt diversificate în funcție de învățăturile lor de demult, fie de mamele, fie de la bunicile lor. Chiar dacă o ie este mai modernă sau lucrată pe in topit, se respectă de obicei ornamentele care sunt din zona respectivă. Majoritatea iilor de aici sunt din Câmpia Transilvaniei”, a declarat pentru Servus Cluj, președintele Asociației Meșterilor Populari Cluj, Viorica Ciobanu.
În zona Câmpiei Transilvaniei predomină în mare măsură ia cu ciupag: “Ciupagul este acel model care se face sus, pe piept și se încheie în spate. Este o ie tradițională, o ie cu multă broderie care se lucrează pe creț. Este o ie mai deosebită. Pentru domnișoare se face ciupagul cu roșu, pentru doamne sau femeile căsătorite – albastru, iar pentru doamnele în vârstă cu negru. La o astfel de ie originală cu ciupag se poate lucra o lună, chiar o lună și jumătate. Depinde de ce model se amplasează pe ele”, ne explică Viorica Ciobanu.
Din ce am aflat de la meșterii populari, pe vremuri, toate iile erau lucrate pe pânză de cânepă țesută în război de femeile de acasă, tivite și montate tot manual: “Eu consider că pentru asta trebuia să ai și talent, nu poți să faci așa o măiestrie cu lucrul de mână. Fiecare molel de ie reprezintă ceva. De exemplu unele reprezintă coarne de berbec, altele au niște zăluțe, așa se numesc”, spune Viorica Ciobanu.
Iile masculine se deosebesc de cele feminine prin croi: “Iile masculine se închid altfel. Mâneca este cu manșetă sau largă, pe când iile feminine se închid cu volan. Sunt zone folclorice unde iile de damă nu au volan. Unele au și dantelă îngustă, altele mai lată. Sunt zone unde cipca de la ie se asortează cu cipca de la poale”.
Cine mai apreciază în ziua de astăzi tradițiile românești?
Tradiția de a coase iile meticulos, pas cu pas, dar și purtatul lor s-a moștenit de zeci de ani încoace, de la o generație la alta. Având în vedere că tindem să ne îndreptăm tot mai mult spre tehnologizare, dar și spre o eră a rezolvării lucrurilor pe stilul “repede înainte”, aceste tradiții ar putea avea de suferit.
“Eu zic că depinde de noi în primul rând și vreau să vă spun că sunt foarte multe fete tinere care bineînțeles că au adaptat anumite modele pe cele pe care le poartă și de care sunt interesate. Nu doar fetele din zona rurală. Să știți că sunt fete din zona urbană care admiră frumosul sau probabil au o educație de undeva, de pe la bunici”, menționează președintele Asociației Meșterilor Populari.
Din păcate, din ceea ce ne dezvăluie meșterii populari, ia tradițională românească a ajuns să fie apreciată mai mult de străini decât de noi, românii. Popularitatea iei românești a crescut atât de mult încât vedetele internaționale au început să o poarte ca ținută în tendințe.
“Neplăcut este faptul că iile noastre sunt mult mai apreciate de turiștii străini. Noi cu Asociația am mers foarte multe în afară, am reprezentat Clujul și România în America sau Coreea de Sud. Peste tot ia românească a avut cel mai mare succes. Și aici, în Cluj, când facem târgurile în Piața Unirii sau Piața Avram Iancu, turiștii străini vin. Îmi pare rau să spun asta și sper să nu se supere cei care citesc materialul, însă românii au câteodată chestia asta <<E foarte bine cusută, arată bine.. Aa, este chinezească, clar>>. Nu mai cred în originalitate. Noi, aici în Asociație, nici nu avem voie să prezentăm decât ce este lucrat de fiecare meșter în parte…”, încheie Viorica Ciobanu.
Prețurile iilor cusute manual depind de cantitatea de broderie aplicată, dar și de grosimea pânzei. De asemenea, depind și de timpul de execuție sau de modele lor în cruciuliță sau broderia peste fir. Acestea ajung să valoreze între 150 și 500 de lei.
Există și ii care sunt confecționate doar la mașina de cusut. Unii dintre meșteri preferă o astfel de variantă pentru a câștiga cât mai mult timp în ceea ce privește realizarea lor. O astfel de mașină ajunge să valoreze chiar și 12.000 de euro.
“De doi ani avem un atelier de cusut ii chiar în Cluj-Napoca. Noi creem ii doar la mașina de cusut, nu facem nimic manual. Mașina are 12 ațe și ne ajută foarte mult cu privire la timpul de execuție. Durata în care realizăm o ie depinde foarte mult de câte detalii va conține. Noi facem și ii personalizate. Prețurile diferă, de la 120 până la 200-220 de lei. Avem și catrințe, fețe de masă, măști sau fuste pentru fetițe”, explică unul dintre meșterii populari.
Tarabele meșterilor populari pot fi găsite în Parcul Etnografic “Romulus Vuia”, în perioada 23-27 iunie 2021, între orele 10-18, ultima intrare ora 17.
Comunitatea „La Blouse Roumaine” a propus, în 2013, ca ia să devină brand de țară. În același an, a organizat, pentru prima oară, Ziua Universală a Iei în aceeași zi în care este sărbătoarea de Sânziene. În scurt timp, evenimentul a devenit mondial, fiind sărbătorit în peste 50 de țări de pe șase continente.
este parte a
