Astăzi, datorită tehnicilor avansate, boala arterială periferică , arteriopatia cronică obliterantă sau piciorul diabetic se pot vindeca spectaculos printr-o intervenție minim invazivă , nechirugicală și cu riscuri sub 1%. Vorbim despre angioplastie, o intervenție fără durere, fără cicatrice ,cu anestezie locală și externare a doua zi.
Am discutat pe larg cu Dr. Sabiescu Bogdan (39 de ani), medic specialist cardiolog cu competență în ecografie doppler arterială și cardiologie intervențională supraspecializat în tratamentul complex al bolii arteriale periferice membrelor inferioare.
FOTO:
R: Care este cauza acestei boli și cum se manifestă ?
S.B: Arterele se îngustează treptat, ateroscleroza accelerată fiind vinovatul, iar de la un anumit grad de îngustare, fluxul de sânge către picior este limitat.
Și așa apar manifestări clinice precum picioare reci , amorțeli – furnicături , durere la mers (la un anumit număr de pași), scăderea progresivă a numărului de pași pe care pacientul îi poate face, dureri de repaus, răni care nu se mai vindecă sau se vindecă cu dificultate.
Grav este că adesea medicii confundă arteriopatia cu o durere reumatică sau lombosciatică şi atunci pacientul este plimbat de la un doctor la altul în zadar.
R: Ce categorie de pacienti dezvoltă această patologie ?
S.B. :Boala arterială periferică este o patologie frecvent asociată fumătorului, pacientului obez , cu boala renală cronică dar mai presus de orice, pacienții cu diabet fac formele cele mai severe de boală.
R: Dar de ce ce sunt diabeticii mai predispuși să dezvolte această afecțiune?
S.B. :Numeroase evenimente patologice cum ar fi inflamația, ateroscleroza, creșterea vîscozității sângelui și vasoconstricția se produc simultan și determină îngustarea treptată sau bruscă, până la oprirea curgerii fluxului sanguin, punând în pericol viabilitatea țesuturilor de la nivelul membrelor inferioare.
R:Dar cum depistăm boala și cum o tratăm ?
S.B: Diagnosticul bolii se conturează în urma unei evaluări clinice la care se adaugă ecografia doppler arterială iar in final „Standardul de aur” pentru vizualizarea arterelor este arteriografia membrelor inferioare.
Această investigație îi arată medicului sediul îngustărilor și obstrucțiilor respectv atitudinea terapeutică ce poate fi adoptată pentru a se interveni în salvarea piciorului.
Iar odată confirmată existența bolii, aplicăm atitudinea terapeutică corespunzătoare .
Măsurile ar fi :
-Control strict al diabetului și medicației în stadiul incipient al bolii .
-Dar cand vine vorba de dureri severe, mai ales de repaus și aparitia leziunilor trofice sau chiar gangrenă, singura solutie de salvare a piciorului este angioplastia cu balon farmacologic activ sau stent .
Un diagnostic corect și complet oferă șansa unui tratament maximal, astfel încât nu ar trebui să se efectueze amputație fără arteriografie prealabilă, cu excepția situațiilor în care țesutul distal și-a pierdut complet viabilitatea și practic necroza este atât de extinsă încât revascularizarea nu mai poate evita gestul chirurgical de amputatie, iar pacientul este într-o situație urgentă cu risc vital.
R: Dar mai poate fi salvat membrul inferior când deja a apărut gangrena ?
S.B.: Din fericire, da. De aceea recomand ca pacientul să ceara și a doua părere medicala. Si asta pentru că și în formele cele mai grave de boală putem face minuni și să salvam piciorul. Deschiderea arterei va salva țesutul suferind. Țesutul necrozat mort va fi eliminat ulterior de către chirurgul vascular. Astfel vorbim despre o amputație limitată( un deget sau chiar zona de antepicior) în timp ce gamba și coapsa vor fi salvate, pacientul putând reveni la activitățile zilnice foarte repede după intervenție. Este foarte important saă ai aproape de tine o echipă completă și competentă alcătuită din chirurg vascular wound, care este specialist ,alături de un diabetolog și neurolog, asta pentru ca să putem comunica și monitoriza împreuna evoluția și vindecarea corectă a leziunilor trofice.
R: Ne puteți explica cum anume efectuați angioplastia?
S.B. : Angioplastia se efectuează într- o sală de intervenție, sub anestezie locală . Zona de acces în artera diferă în funcție de localizarea vasului înfundat. Folosim frecvent abordul arterial radial, brahial, femural sau tibial. Apoi cu ajutorul angiografului și utilizand substanța de contrast identificăm îngustarea sau înfundarea arterei și efectuam deschiderea vasului respectiv prin angioplastia cu balon sau stent. Practic, refacem interiorul arterei în vederea îmbunătăţirii fluxului sangvin în teritoriul respectiv.
R: Ce simte pacientul? Doare acest tip de intervenţie?
S.B. : În 99 % din situații pacientul nu simte nimic, efectuăm anestezie locală și o comunicăm cu pacientul permanent în timpul procedurii . Dispunem de suport ATI în cadrul tuturor procedurilor, astfel că pacientul poate fi sedat în orice moment, în caz de aparitie a vreunui discomfort.
R: Cam cât durează o intervenţie?
S.B.: Arteriografia durează 10 minute dar angioplastia poate dura și 3 ore în funcţie de complexitatea cazului.
Câte intervenţii faceţi, în medie, într-un an, de exemplu?
S.B. : Aproximativ 350 de arteriografii diagnostice respectiv 400 de angioplastii cu balon și stent anual .
Procentul de arteriografie diagnostică a scăzut foarte mult de când utilizăm ecografia doppler arterială, care este o metodă rapidă, neinvazivă, ieftină și pune diagnosticul cert 100%, astfel reducem considerabil iradierea și necesarul de substanță de contrast care, în anumite situații, poate dăuna rinichilor.
R: Dar ce beneficii aduce angioplastia față de intervenția chirurgicală ?
S.B.: Sunt indiscutabile avantajele unei intervenţii prin angioplastie în comparaţie cu o intervenţie chirurgicală clasică. Cel mai mare avantaj al angioplastiei cu stent sau balon este evitarea traumatismului asociat interventiei chirurgicale – deschise .
Ani de zile boala arterială periferică a fost tratată exclusiv chirurgical pacientul fiind supus unor riscuri majore de deces. În momentul de față prin angioplastie putem evita complicatiile chirurgiei deschise , incizia cutanată , anestezia generală , riscul hemoragic și necesarul de transfuzie , scurtarea semnificativă a perioadei de internare precum și a recuperarii postoperatorii . Practic 99% din pacienți a doua zi după angioplastie scapă complet de dureri, se externează și poți reveni la o viață normală.
R: Ce alte intervenții mai puteți trata cu ajutorul angiografiei?
S.B. Practic orice arteră înfundată sau îngustată de la nivelul arterei carotide și până la nivelul arterelor din talpă, aici incluzând arterele bratelor , inimii – arterele coronare , vasele abdominale și aorta .Totul se realizeaza sub anestezie locala, pacientul fiind treaz și conștient pe toată durata procedurii.
R: Este adevarat că sunteti singurul centru din țară dedicat pentru tratamentul complet al bolii arteriale periferice și piciorului diabetic ?
S.B. : La ora actuala în spitalul in care lucrez dispun de un angiograf unic in Romania, unealta principală pentru a efectua o angioplastie. De -a lungul anilor, am efectuat numeroase stagii de pregătire în Europa, Italia ,Franta ,Ungaria, Germania si Belgia ceea ce îmi permite astăzi utilizarea celor mai complexe tehnici de dezobstructie arterială. Totodată am reusit să dotam laboratorul nostru de intervenții cu cele mai moderne materiale și ustensile pentru a deschide orice arteră înfundată. Iar asta ne face să avem o rată de succes a intervențiilor de peste 90-95%.
Practic sala noastră de interventie și materialele utilizate nu diferă în momentul de față cu nimic în comparație cu laboaratore renumite de cardiologie intervențională din Paris ,Roma ,Milano sau Tokyo .
Boala arterială periferică reprezintă o problemă importantă de sănătate publică din cauza impactului social.
În lipsa interventiei de angioplastie incidența anuală a procedurilor de amputație majoră este de 120 până la 500 de cazuri la un milion de persoane. Dintre pacienții amputați sub genunchi, 30% decedează în următorii doi ani iar 20% suferă o amputație deasupra genunchiului.
Suplimentar, amputația are un impact psihologic profund asupra pacientului, dar și asupra societății, acești pacienți reintegrându-se cu greu socioprofesional – cei mai mulți prezintă un grad important de handicap și devin dependenți inclusiv în îngrijirea personală.
In ultimi 5 ani am salvat mii de pacienti de la amputatie si de accea recomand ca orice pacient care nu primeste o solutie clara de salvare a piciorului să ceară și a doua sau chiar a treia părere medicală. Este dreptul pacientului să fie informat și să aleagă cea mai bună soluție pentru el.
este parte a
