Johann Strauss, fiul, Arnold Schönberg și Johannes Brahms în programul serii de 15 noiembrie la Filarmonica clujeană: Dirijor, Lawrence Foster alături de solista Mari Kodama la pian

by Bianca Baraboi

Filarmonica de Stat „Transilvania” vă invită să luați parte la concertul simfonic care va avea loc vineri,
15 noiembrie 2024, cu începere de la orele 19:00 la Colegiul Academic. Pianista Mari Kodama va concerta alături de Orchestra Filarmonicii, sub bagheta Dirijorului Emerit al acesteia, Lawrence Foster.

Despre lucrări

Kaiser-Walzer (Op. 437) cunoscut și sub denumirea de Valsul împăratului a fost scris pentru a celebra cea de-a 40-a aniversare a încoronării lui Franz Joseph I și pentru a marca prietenia acestuia cu împăratul german Wilhelm II. Este o lucrare aproape întotdeauna prezentă în concertele de Anul Nou de la Viena, devenind un moment-cheie al tradiției vieneze.

Inițial, lucrarea a purtat titlul „Hand in Hand” („Mână în mână”) și a fost concepută ca un toast de prietenie între împăratul austriac și cel german, cu ocazia vizitei acestuia din urmă la Viena. Pentru a sublinia legătura dintre cele două monarhii, editorul muzical Fritz Simrock a sugerat schimbarea titlului în Kaiser-Walzer, permițând astfel ca fiecare împărat să se regăsească în denumire.

Dincolo de funcția sa simbolică, Kaiser-Walzer rămâne o capodoperă care transcende vremurile. Cu eleganța și rafinamentul său, piesa capturează esența spiritului vienez: o combinație de măreție imperială, fiecare notă reflectă un amestec unic de solemnitate și exuberanță, sugerând nu doar fastul curților imperiale, ci și bucuria simplă a vieții cotidiene.

Compus în 1942, Concertul pentru pian op. 42 este una dintre cele mai importante lucrări din perioada pe care Schönberg a petrecut-o în America.  Datorită originilor sale evreiești, Schönberg a fost forțat să părăsească Germania iar acest Concert reflectă perioada aceea tumultuoasă, pe fondul ascensiunii nazismului în Europa. Regăsim în această lucrare un amestec de tensiune și eliberare, de speranță și melancolie, care reflectă greutatea vieții sale în exil. Deși în 1898 Schönberg s-a convertit la luteranism, probabil influențat de dorința de integrare în societatea vieneză, unde antisemitismul era prezent, după venirea naziștilor la putere în Germania, Schönberg a revenit oficial la iudaism, ca un act de protest și reafirmare a identității sale. După reconversia sa, identitatea evreiască a devenit o temă importantă în viața și opera sa.

Tensiunea și eliberarea, speranța și melancolia, toate coexistă în acest Concert, oferind ascultătorului o experiență emoțională profundă. Tema centrală pare să reflecte lupta interioară a compozitorului, dar și o căutare a reconcilierii între trecutul european și prezentul său american. Concertul pentru pian, op. 42 rămâne o capodoperă, un punct de referință pentru muzica secolului XX și un exemplu al modului în care arta poate transcende barierele istorice și culturale.

În verile anilor 1884 și 1885, Brahms a compus Simfonia nr. 4, lucrând în secret la acest material, într-un orășel liniștit din Alpii austrieci, după cum îi era obiceiul. În ciuda decorului splendid și a succesului său larg răspândit până la acel moment (fiind considerat cel mai mare compozitor german în viață), lucrarea care a rezultat avea să fie una dintre cele mai „întunecate” simfonii din repertoriul său.

Perfecționist până la extrem, Brahms a distrus multe dintre lucrările sale pe care le considera insuficiente. Simfonia nr. 4 reflectă, într-o anumită măsură, această luptă interioară, o încercare de a găsi echilibrul și satisfacția deplină în expresia muzicală.

Pentru mulți ascultători, Simfonia nr. 4 nu este doar o capodoperă a muzicii clasice, ci și o reflecție asupra condiției umane. Cu contrastele sale între lumină și întuneric, între speranță și melancolie, lucrarea rămâne un dialog viu despre lupta dintre fragilitatea vieții și măreția spiritului uman.

Despre dirijor

Lawrence Foster este Dirijor Emerit al Filarmonicii de Stat „Transilvania”, un titlu onorific ce subliniază relația strânsă pe care a cultivat-o de-a lungul timpului cu instituția noastră.

În ultimii ani, pe lângă concertele susținute la Cluj, Foster a realizat o serie de înregistrări cu Orchestra și Corul Filarmonicii, incluzând lucrări de Puccini, Bartók și Kodály, precum și arii din opere de Verdi, Mascagni, Cilea, Rossini, Catalani și Giordani. Discul cu înregistrarea operei Fata din Vest de Puccini, lansat de Pentatone în 2021 (avându-i ca soliști pe Melody Moore, Lester Lynch, Marius Vlad Budoiu, Kevin Short) a primit aprecieri din partea criticilor, publicația Gramophone remarcând că „meritul orchestrei din Transilvania și al dirijorului Lawrence Foster face ca această interpretare să fie comparabilă cu cea a Operei Regale și a lui Zubin Mehta, din celebra înregistrare Deutsche Grammophon din 1977”.

În stagiunile recente, Lawrence Foster a dirijat ansambluri de prestigiu, printre care amintim Orchestra Filarmonicii din Bergen, Filarmonica din Wrocław, Filarmonica „Janáček” din Ostrava, Filarmonica din Monte Carlo și Orchestra Gulbenkian, participând la Festivalul din Tirol și la Festivalul Internațional de Pian de la Roque d’Anthéron, cu programe ce au inclus compoziții de Enescu, Șostakovici, Brahms, Gershwin, Strauss, Beethoven, Bartók și Schumann.

Printre proiectele de anvergură din această perioadă se numără producția operei Noaptea dinaintea Crăciunului de Rimski-Korsakov la Opera din Frankfurt, înregistrarea operei Rigoletto de Verdi pentru Pentatone și Pelléas et Mélisande la Festivalul „George Enescu”.

Născut în 1941 la Los Angeles, într-o familie de origine română, Foster a fost îndrumat de Bruno Walter și Karl Böhm. A debutat la 18 ani la pupitrul orchestrei de tineret Debut Orchestra, devenind apoi directorul muzical al acesteia. În aceeași perioadă, a ocupat poziția de director al Baletului din San Francisco (până în 1965). Între 1965 și 1968 a fost asistentul lui Zubin Mehta la Filarmonica din Los Angeles, iar în 1969 a fost numit Dirijor Invitat Principal al Royal Philharmonic Orchestra.

De-a lungul carierei sale, Foster a condus muzical Orchestra Simfonică din Barcelona, Orchestra Națională a Cataloniei, Filarmonica din Monte Carlo, Orchestra  Simfonică din Ierusalim, Festivalul Muzical din Aspen, Houston Symphony, Orchestra de Cameră din Lausanne și Opera Națională din Montpellier. A colaborat cu Los Angeles Philharmonic, Orchestrele Simfonice din Montréal, Pittsburgh, Chicago, Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Copenhaga, Milano, München, Oslo, Ottawa, Paris, Stockholm, Sydney, Viena și Zürich.

După zece ani ca Director Artistic și Dirijor Principal al Orchestrei Gulbenkian, Foster a fost numit Dirijor Laureat al ansamblului, continuând colaborările la nivel mondial, inclusiv la Festivalul „George Enescu” și Festivalul de Vară din Bad Kissingen, alături de artiști precum Lang Lang și Evgheni Kissin.

Discografia sa vastă include înregistrări la casa de discuri Pentatone, cu lucrări pentru vioară de Bruch, Chausson și Korngold (alături de Arabella Steinbacher și Orchestra Gulbenkian), lucrări de Ligeti, Bartók, Kodály, Puccini, Verdi ș.a. Pentru înregistrarea operei L’Étranger de Vincent d’Indy, alături de Opera și Orchestra Națională din Montpellier, Foster a fost distins cu „L’Orfée d’Or” de „L’Académie National du Disque Lyrique”.

Susținător neobosit al operei lui George Enescu, Lawrence Foster a fost Director Artistic al Festivalului Enescu de la București (1998-2001). Ultima sa înregistrare a lucrărilor compozitorului român, incluzând orchestrația proprie a Octetului de Coarde, a fost lansată în 2009 cu Filarmonica din Monte Carlo, sub egida EMI.

În ianuarie 2003, a fost decorat de președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer pentru promovarea muzicii românești, iar în septembrie 2023, a primit Ordinul Național pentru Merit în grad de Comandor.

Despre solistă

Născută în 1967 în Osaka, Mari Kodama a studiat la Conservatorul Național Superior de Muzică din Paris sub îndrumarea lui Germaine Mounier, Geneviève Joy-Dutilleux, Tatiana Nikolaeva și Alfred Brendel. A concertat cu orchestre de prestigiu precum Filarmonica din Berlin, Filarmonica din Londra și Filarmonica din Los Angeles și a participat la festivaluri importante din Aspen, Montpellier, Mostly Mozart, Ravinia și Verbier.

Prin activitățile sale interpretative Mari Kodama a oferit publicului internațional lucrări rareori auzite în repertoriul pianistic: Concertul pentru pian nr. 2 de Stenhammer în Gothenburg și New York, Concertul pentru pian și vioară al lui Alban Berg cu Jyväskylä Sinfonia și DSO Berlin. În 2013 a cântat Concertul pentru două piane de Jean-Pascal Beinthus, împreună cu Momo Kodama și Orchestre Philharmonique de Monte Carlo. A fost protagonista multor premiere, printre care mai amintim cele canadiene „Valse Bavaroise” și „Humoresken” de Jörg Widmann, ambele în cadrul Festivalului Orford din Canada (2010).

Pe lângă activitatea sa interpretativă, Mari Kodama este activă și ca director artistic al mai multor festivaluri. Este co-fondator al Festivalului Forest Hill Musical Days, San Francisco. În 2018 a preluat direcția artistică a Festivalului Tra Luce e Sogno din Postignano, Italia.

Este apreciată pentru virtuozitatea sa dar și pentru repertoriul variat, incluzând lucrări solistice, orchestrale și de cameră.

În stagiunea 2024/25, Mari Kodama va avea apariții internaționale alături de Le Cercle de l’Harmonie în Paris (Jérémie Rhorer), unde interpretează Concertul pentru pian nr. 1 de Beethoven, alături de Würth Philharmoniker (Kent Nagano).

De curând a susținut recitaluri duo alături de Julian Prégardien, la Konzerthaus Blaibach; tot acolo a interpretat integrala celor 32 de sonate pentru pian de Beethoven, împreună cu lucrări noi scrise de Rodolphe Bruneau-Boulmier.

Proiectele recente includ seria de concerte în aer liber cu Staatsorchester Hamburg, concertele de deschidere cu Orchestra Națională Simfonică din Taiwan (Lan Shui), concertele de debut cu Orchestra Haydn din Bolzano și Trento, recital solo la Festivalul Louvre Lance, precum și recitaluri de duo alături de Momo Kodama în Japonia și Montreal.

A colaborat cu Markus Hinterhäuser în interpretarea lucrării „Visions de l’Amen” de Messiaen.

Lucrările pentru pian ale lui Beethoven reprezintă un punct central al activităților discografice ale lui Mari Kodama, pe care le-a înregistrat alături de Pentatone și Berlin Classics. Cele mai recente lansări ale lui Kodama includ Concertele pentru trei piane de Mozart și Concertul pentru două piane de Poulenc, cu Orchestre de la Suisse Romande.

Biletele online se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locația acestuia, în limita locurilor disponibile.

Te-ar putea interesa si

Comenteaza