Lansare de carte „Mișcarea romă din România în presa interbelică: 1933-1941”

Luni, 20 februarie 2023, de la ora 18.00, în sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj invită publicul la lansarea volumului „Mișcarea romă din România în presa interbelică: 1933-1941” editat de Petre Matei, apărut recent la Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale – Editura Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Evenimentul constă într-o lansare-dezbatere pe marginea noii apariții editoriale în contextul creat de Ziua Dezrobirii Romilor ce este marcată în fiecare an în data de 20 februarie.

Invitații ce vor lua cuvântul: Petre Matei (editor, istoric, INSHR-EW), Ottmar Trașcă (istoric, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Academia Română), Ionel Cordovan (profesor limba rromani, inspector şcolar, Inspectoratul Școlar Județean Bihor) și Fosztó László (antropolog, cercetător ISPMN).

Evenimentul este deschis publicului larg și va fi difuzat în direct pe pagina de Facebook ISPMN de la ora 18.00.

Volumul „Mișcarea romă din România în presa interbelică: 1933-1941” editat de Petre Matei, a apărut în luna decembrie a anului 2022 la Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale – Editura Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, colecția „Documenta et studia minoritatum”, Iulia-Elena Hossu, Horváth István și Jakab Albert Zsolt (coordonatori).

Volumul care cuprinde 916 pagini este o apariție inedită și își propune să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei romilor din România interbelică. Atunci, romii au devenit pentru prima oară în istoria lor activi politic, au înființat numeroase organizații, și-au exprimat revendicările, au organizat adunări, au negociat cu autoritățile. Romii nu sunt și nu trebuie percepuți deci ca fiind exclusiv victime ale istoriei, ci au dreptul la o perspectivă mai echilibrată. Au fost și actori activi ai istoriei, s-au organizat, au militat pentru drepturile lor, au înființat în acea perioadă primele grădinițe pentru copiii romi (fapt ignorat în prezent), au inițiat cercuri ale femeilor rome, chiar echipe de fotbal, atunci au început să se facă remarcați primii literați romi din România, aveau loc dezbateri cu privire la înființarea unui muzeu rom, erau discutate și puse în practică modalități de acordare de asistență juridică și socială.

Lansarea-dezbatere își propune pe data de 20 februarie, o zi cu însemnătate pentru istorie – Ziua Dezrobirii Romilor – să ofere un prim cadru de discuții în care publicul să afle mai multe detalii despre articolelor de presă (romă și neromă) care surprind manifestările organizatorice, politice, culturale, reproduc platforme-program, diferite dezbateri, şi permit înțelegerea raporturilor dintre romi, români şi alte grupuri etnice (maghiari, evrei, germani etc.).