Luna Martie, luna femeilor – Mihaela Răchită: Dansul mi-a schimbat viața

by Bianca Baraboi

A început luna Martie și după cum bine știm, această lună este atribuită femeilor. Luna martie a fost dintotdeauna asociată cu femeia, cu iubirea şi cu frumuseţea, iar debutul lunii se face prin oferirea unui mărţisor.

Oferim și noi un mărțișor virtual tuturor femeilor, dar vrem să vă prezentăm câteva doamne, care schimbă cu adevărat viețile oamenilor și își lasă amprenta pe acolo pe unde trec.

Mihaela Răchită a fost prietenă cu dansul de mică. A dansat cum a știut peste tot pe unde a mers, de la grădiniță la facultate. Apoi, la apariția fetiței sale timpul liber a fost alocat în altă parte. În urmă cu 6 ani însă, a redescoperit această artă, pe care azi o numește terapie pentru Minte, Trup și Suflet.

Mihaela, la grădiniță, dansând

Azi, nu doar că a trecut prin multe concursuri, pe care le-a și câștigat, azi îi învață și pe alții să se redescopere prin dans și sa redescopere bucuria vieții. Lucrează cu persoane cu vârste între 35 și 80 de ani și mereu îi provoacă să se autodepășească.

Premiile Mihaelei

V-o prezentăm pe Mihaela Răchită, cea care crede că dansul nu are vârstă și este pentru toată lumea!

Reporter: Tu ai ales dansul sau el pe tine?

Mihaela Răchită: Eu cred că dansul m-a ales pe mine, m-am născut dansând deoarece dansez de când mă stiu. Povestea mea începe de la grădiniță, când abia așteptam serbările pentru a fi pe scenă și a dansa. Am continuat să dansez și în liceu, implicându-mă în diverse activiăți școlare, făcând parte din trupe de dans sau de teatru. În anul I de facultate m-am înscris în trupa de dans modern a Casei de Cultura a Studentilor din Cluj, trupa cu care am participat la numeroase concursuri si festivaluri studentești de dans, obținând premii,  urcând pe podium de fiecare dată. Terminând facultatea m-am concentrat mai mult pe carieră, renunțând la dansul de performanță, mulțumindu-mă să dansez doar la petreceri. A urmat întemeierea familiei și apariția fiicei mele, căreia i-am dedicat timpul meu liber.

Acum 6 ani a reapărut dansul în viața mea. La insistențele unei prietene am pășit într-o sală de cursuri de dans latino. Am început cursurile de bachata, salsa și kizomba, dar în paralel m-am înscris și la cursurile streetdance  pentru adulti. Atunci mi-am dat seama cât de mult mi-a lipsit dansul și că de fapt dansul pentru mine e mai  mult decât un hobby.

R: Wow, e cu adevărat o aventură. Și cum te-a ajutat dansul de când l-ai redescoperit?

M.R: Dansul m-a ajutat să mă regăsesc, să îmi recapăt încrederea în mine, m-a ajutat sâ îmi doresc mai mult de la viață, a fost o terapie pentru mine, terapie pentru Minte, Trup și Suflet. Din dorința de a dansa cât mai bine, de a evolua, a luat naștere prima mea coregrafie cu care am participat la primul meu concurs de dans. Deoarece până atunci am dansat doar în cadrul trupei eram curioasa cum e să dansezi solo, care sunt trăirile și emotiile. Da, pot spune că am avut emoții imense, gânduri, frici, frica de judecata oamenilor, frica că voi uita coregrafia, trăiri și emoții intense. Dar am reusit, am avut curaj și mi-am învins toate aceste frici. În momentul în care am urcat pe podium am avut un sentiment de mulțumire, împlinire, fericire, bucurie și bineînțeles mândrie, că am avut curajul să îmi îndeplinesc un vis. Acesta a fost doar începutul, mi-am dat sema că îmi doresc mai mult , că imi doresc să îmi testez limitele , să văd dacă am limite și care ar fi acestea .

Mihaela pe podium, locul I la All Styles Dance Competition București 2021

R: Și le-ai învins pe toate pentru că ai obținut premii pe bandă rulantă. Dar cum a apărut lucrul cu oamenii?

M.R: Întâlnesc zilnic persoane de peste 40 ani care se consideră deja bătrâni, frustrați că nu au reușit în tinerețe să își trăiască pasiunile, iar acum nu au curajul să își depășească fricile, să iasă din zona de confort, să scape de frica de a nu fi judecați de către societate. La competitiile la care am participat au venit copii la mine si mi-au spus: ”asa-i că dumneavoastră veniți pe scenă ca să ne arătați că se poate, că putem dansa și la vârste mai înaintate? Da, așa e, DANSUL nu are vârstă, dar e nevoie de multă muncă, disciplină, ambiție, persevernță, răbdare cu tine însuți pentru a face performanță.

Din pasiune pentru dans și din dorinta de a ajuta și alți adulți să se regăsesca prin dans mi-am deschis propriul meu studio. Cursanții mei au vârste cuprinse între 35 ani si 80 ani. Sunt fericiți că au un loc unde pot să se distreze, să facă mișcare și să învețe stiluri noi de dans. Fiecare stil de dans are o anumită tehnică care se învață doar exersând, dansând foarte mult. Până la urmă dansul înseamnă BUCURIE!

R: Ce spun cursanții tăi după clase?

M.R: Primesc mesaje de mulțumire și felicitări pentru că am avut această inițiativă de a crea acest studio de dans doar pentru adulți si seniori. În cadrul studioului dansăm diverse stiluri de dans, de fapt e singurul studio din țară care pratică toate stilurile de dans, și predau singură toate aceste stiluri, de la country, reggaeton, disco, etno, latino, vals, etc. De fapt ne distrăm dansând. Ne încărcăm cu energie și bună dispoziție. Am introdus de curând un nou stil de dans practicat în afară, se numește LINE DANCING care nu presupune nevoia unui partener de dans deoarece  se dansează la liber, și e tare apreciat.

R: Ce te inspiră?

M.R: Tot ce mă înconjoară mă inspiră, oamenii, natura și bineînțeles cel mai mult muzica, melodiiile, versurile acestora. De multe ori mă trezesc dansând, mă ridic din pat și dansez pentru că mi-a venit o idee de pași sau încerc o coregrafie nouă.

R: Cât timp petreci în sala de dans? Ai vreun stil de dans preferat?

M.R: În sala de dans nu petrec foarte mult timp deoarece nu am o sală a mea în care să îmi permit să stau foarte mult, dar nu îmi permite nici timpul, deoarece eu de meserie sunt expert contabil și nu am renunțat la a profesa, așa că dansez acasă printre hârtii. Nu pot spune că am doar un stil de dans preferat, toate îmi plac, dar cred că cel mai mult mă reprezintă stilul latino.

Mihaela și cursanții ei

R: Cred că ai redat viața și speranța oamenilor. Ce crezi că este cel mai important în tot ceea ce faci?

M.R: În viață trebuie să ai o motivatie, să simți că vrei să trăiești viața din plin, să experimentezi cât mai multe emoții, trăiri. Să îți dorești cât mai mult.Eu consider că dansul leagă prietenii pe viata, unește oamenii. Dansul poate oferi un plus de siguranță și încredere. Este una dintre cele mai apreciate forme de artă, deoarece prin  intermediul lui ne putem exprima foarte bine trăirile și sentimentele.
Dansul ne ajută să exprimăm lucruri în privința cărora poate în mod normal am avea rețineri. Este un bun remediu pentru persoanele timide și are efecte pozitive și asupra persoanelor afectate de anxietate sau depresie. Am creat studioul meu pentru toti cei care cred că vârsta este doar un număr, pentru toți cei care cred că au “două picioare stângi”, pentru cei care vor să-și schimbe viața, să-și facă prieteni noi, pentru cei care doresc doar să facă mișcare, pentru cei care se simt singuri, pentru cei care doresc să își depășească limitele,  pentru toti cei pasionati de DANS și bună dispoziție.

R: Ce planuri de viitor ai?

M.R: În viitor îmi doresc să dezvolt acest studio și în alte localități, să inspir cât mai multi oameni să danseze, să facă mișcare, să se bucure de viată, să nu se mai considere bătrâni, că vârsta înseamnă experiența de viată acumulată de fiecare. Doresc să transmit oamenilor să își dea voie să viseze, să aibă curaj, să creadă în ei. Cele mai frumoase lucruri se întamplă atunci când crezi . Orice vis devine realitate atunci când crezi cu adevărat. Teama dispare și capeți putere să faci ce îți propui. Viața e minunată dacă nu te temi de ea, zicea Charlie Chaplin.

Cursanții la clasele Mihaelei

Te-ar putea interesa si

Comenteaza