Sâmbătă de la ora 10 protestatarii se vor întâlni pentru un marș organizat, prin care doresc să oprească traficul din Pădurea Hoia, acum că drumul a fost din nou pietruit, odată cu dezastrul de pe strada Uliului. Organizatorii spun că deși au toată simpatia pentru locuitorii de pe strada Uliului, ei nu pot sta deoparte iar pădurea trebuie să fie pentru plimbări și relaxare, nu pentru șoferi.
Marșul de sâmbătă este organizat de asociațiile civice Inelul Verde Metropolitan, Someșul nostru, Clubul de Cicloturism Napoca, Umbrela Verde, Natura Transilvaniei, Alergători începători Cluj și Asociația Societate Organizată Sustenabil (SOS).
Ne mobilizăm sâmbătă, 11 mai, ora 10, pentru a ne opune traficului motorizat prin Hoia-Baciu și pentru a propune ca pădurea și pajiștile din apropiere să fie arie naturală protejată. Întâlnire: pod pietonal Parcul Rozelor.
Drumul din Pădurea Hoia-Baciu este pietruit din nou, ceea ce va aduce și mai mult trafic auto. Deși avem toată simpatia pentru riveranii din zona străzii Uliului, unde drumul s-a surpat, considerăm că primăria nu trebuia să acorde atâtea autorizații de construire sub pădure, pe un deal instabil.
Totuși, traficul auto provizoriu pe drumul pietruit prin pădure trebuie reglementat de urgență cu bariere și cartele strict pentru riverani.Amintim că mai multe drumuri au fost pietruite ilegal în trecut pentru ca utilaje și mașini să aibă acces la noul șantier din buza pădurii, șantier care se poate reactiva pe drumul pietruit. Drumul pietruit ilegal prin pădure riscă să fie folosit și de alte categorii de șoferi, de la șoferi grăbiți din zona metropolitană a Clujului, la amatori de offroad. Spunem un NU susținut traficului auto prin pădure!
Cerem primarului Boc să declare de urgență:
Bariere pentru trafic auto cu cartelă pentru rezidenți în timpul lucrărilor de reparare a drumului de pe str. Uliului.
Pădurea Hoia-Baciu declarată arie naturală în colaborare cu primăriile Florești și Baciu și cu mediul asociativ și universitățile clujene, parte din Inelul Verde Metropolitan.
Custozi și personal de pază pentru ca pădurea să fie protejată și cetățenii educați prin tururi ghidate.
Demersuri pe lângă guvern ale președintelui Asociației Municipiilor din România, primarul Emil Boc, ca pădurile metropolitane să capete statut de protecție în Codul Silvic și pentru crearea unei noi categorii de conservare, ariile naturale urbane protejate, în OUG 57/2007
Ce dorim:
Aria naturală Hoia-Baciu extinsă de la câteva hectare existente la o suprafață de peste o sută de ori mai mare, așa cum propune studiul de biodiversitate comandat de primărie, și care a concluzionat că acest areal are o deosebită importanță istorică, culturală, recreațională, arheologică, geologică, paleontologică, botanică și zoologică.
Sunt de menționat și legendele legate de o serie de fenomene paranormale care s-ar petrece în Hoia, motiv pentru care arealul este vizitat de mulți turiști din afara țării în căutare de senzațional. Toate aceste valori cumulate pot face din acest areal un parc natural extraordinar de atractiv.
Limite areal: cele trei corpuri de pădure și pajiștile adiacente.
De ce: Arealul Hoia-Baciu este unul din ultimele locuri încă puțin atinse de dezvoltări imobiliare, ușor accesibil din Cluj-Napoca, Florești și Baciu. Dacă acum nu oprim distrugerea sa, privăm locuitorii Clujului metropolitan de o excelentă posibilitate de recreere, ce nu poate fi înlocuită cu nimic altceva. Acest areal este o oază de natură esențială pentru sănătatea fizică și psihică a cetățenilor.
Traseu: te invităm la un marș care îți arată drumuri pietonale, fără trafic auto, cum e strada cu cele mai multe trepte din cartierul Grigorescu până în pădure, care trebuie puse în valoare de autorități cu mai multe trepte și signalistică, drumul surpat de pe strada Uliului, drumul proaspăt pavat prin pădure. Dar intrăm și pe poteci de pământ sub coroana arborilor! Apoi, ajungem la groapa imobiliară a Clujului de sub pădure, o săpătură imensă în pământ, ca un sicriu, care anunță planurile de a aduce mii de oameni lângă Hoia, consecință a lăcomiei, profitului pe termen scurt și a haosului imobiliar. Vedem Clujul metropolitan, Valea Someșului Mic, pădurile și Apusenii, apoi ne întoarcem prin pădure când pe poteci de pământ, când pe drumul pietruit ilegal pe la ferma USAMV. După care îl salutăm pe stejarul Robi, un arbore remarcabil, seniorul arborilor din Cluj, cu peste 250 de ani vechime, coborâm pe lângă Muzeul Etnografic și încheiem turul lângă Tăietura Turcului pentru o ultimă privire asupra Inelului Verde Metropolitan din Cluj, asupra pericolelor și potențialului unei campanii care dorește să unească într-o rețea coerentă și densă natura urbană și periurbană a Clujului, au scris organizatorii inițiativei în evenimentul creat pe Facebook.
este parte a
