Mitologie greacă și folclor muzical românesc, pe scena Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Luna februarie se încheie la Filarmonica de Stat „Transilvania” cu un concert simfonic sub bagheta dirijorului suedez Mika Eichenholz, care revine la pupitrul Orchestrei clujene. 

Raluca Știrbăț, una dintre cele mai bune pianiste din tânăra generație, este solista concertului de vineri, 24 februarie, ora 19.00, de la Colegiul Academic. Ea va interpreta, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, „Concertul pentru pian” de Paul Constantinescu. Celelalte două lucrări ale serii vor fi Uvertura baletului „Creaturile lui Prometeu” și Simfonia nr. 7 în La major.

𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢: 

 Este mai puțin cunoscut faptul că celebrul compozitor Ludwig van Beethoven a creat, pe lângă cele 9 simfonii ale sale și multe alte lucrări, și un singur balet întreg: „Creaturile lui Prometeu”. Este vorba despre o lucrare în trei acte compusă de Beethoven, între anii 1800 și 1801, în colaborare cu coregraful italian Salvatore Viganò. Premiera compoziției a avut loc în anul 1801, la Burgtheater, în Viena, având parte, ulterior, de 33 de reprezentații ale acestei povești mitologice. 

 „Creaturile lui Prometeu” a fost un succes încă din timpul creației, însă lucrarea nu a mai prezentat apoi interes pentru public. Libretul original s-a pierdut, iar povestea se bazează destul de vag pe mitologia greacă și poate fi doar parțial reconstituită. Aceasta se referă la mitul lui Prometeu, care după ce fură focul zeilor, îl folosește pentru a crea oameni modelați din lut. În ciuda criticilor de care a avut parte, publicul contemporan a fost încântat, iar baletul a fost pus în scenă de mai multe de ori. 

 Paul Constantinescu se află printre primii artiști formați în țară, compozitorul reușind să se afirme în perioada interbelică și să își dezvolte personalitatea complexă în cultura acelei perioade. Înzestrat cu talent muzical, Paul Constantinescu a fost născut să devină compozitor, spune despre el muzicologul Vasile Tomescu. „ Această chemare explică densitatea creației sale care apare în toată lumina și vigoarea ei de la vârste precoce a anilor de Conservator”, adaugă muzicologul.  

 Muzicologul Mircea Dan Răducanu descrie „Concertul pentru pian” al lui Paul Constantinescu ca fiind unul foarte accesibil datorită simplității și expresivității sale, și totodată deosebit de dramatic datorită unei construcții arhitectonice de maestru. Întreaga sa creație artistică este orientată spre valorificarea valențelor folclorului și a compozițiilor psaltice și bizantine. Acesta a compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.   

 „Concertul pentru pian” este cea mai cunoscută lucrare de acest gen din creația românească. Prima audiție a avut loc în 16 mai 1953, în interpretarea pianistului Valentin Gheorghiu,  alături de orchestra Filarmonicii din București, sub bagheta dirijorului Constantin Silvestri.

 Concertul conține o serie de pasaje de virtuozitate, elementul de spectaculozitate specific genului fiind asigurat de scriitura masivă de tip post-romantic, dar și de pasajele rapide, din părțile extreme. O trăsătură esențială a limbajului muzical utilizat de Paul Constantinescu în acest concert este îmbinarea modurilor bizantine cu muzica folclorică românească.

 „Simfonia a VII-a” este una dintre lucrările în care Beethoven a adus o serie de noutăți de limbaj ce avea să influențeze întreaga muzică simfonică a secolului al XIX-lea. Utilizarea unui spectru tonal mult mai extins, o bogăție fără precedent a resurselor orchestrale, o nouă conștiință a ritmului ca factor de dinamizare a întregului discurs muzical, trăsături care au atras imediat atenția publicului. Compozitorul Richard Wagner a numit lucrarea „o apoteoză a dansului”. Cu alte cuvinte, adevăratele semnificații ale Simfoniei sunt regăsite în întreaga partitură, datorită ritmurilor distinctive și simțului inovator al relațiilor tonale. 

𝐈𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬̦𝐭𝐢:

𝑀𝑖𝑘𝑎 𝐸𝑖𝑐ℎ𝑒𝑛ℎ𝑜𝑙𝑧

 Mika Eichenholz şi-a început cariera muzicală la Royal University College of Music din Stockholm, unde a studiat clarinetul. A urmat apoi cursurile de dirijat cu Jorma Panula, la Academia „Jean Sibelius” din Helsinki, iar în anul 1989 a debutat, în calitate de dirijor, alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Stockholm. În acelaşi an, a câştigat prima sa distincţie în această postură – Premiul I la Concursul Naţional de Dirijat din Suedia. 

 Din acel moment, Mika Eichenholz a cucerit scenele europene fiind, de asemenea, invitat să dirijeze orchestre din America de Sud şi Africa de Sud.  Numele său poate fi întâlnit pe numeroase compact discuri, pe care le a înregistrat alături de personalităţi precum soprana Barbara Hendricks sau pianista Maria João Pires. Unul dintre proiectele sale importante în acest domeniu a fost înregistrarea unor lucrări de Johann Strauss, proiect deosebit de apreciat de Societatea Strauss din Viena, sau a unor creaţii aparţinând unor compozitori suedezi din secolul al XIX-lea. A colaborat cu ansambluri precum Hamburger Symphoniker, Swedish Chamber Orchestra, Stockholm Strauss Orchestra, Mozarteum Orchestra Salzburg, Kazan Opera, Orchestra Simfonică din Kuopio sau Orchestra Simfonică din Santiago. 

 Mika Eichenholz este cunoscut şi ca dirijor de operă şi balet. Până acum, a dirijat lucrări de la binecunoscutele capodopere ale secolelor XVIII-XIX de Wolfgang Amadeus Mozart, Georges Bizet, Giacomo Puccini, Giuseppe Verdi, Richard Strauss, Richard Wagner, până la importante creaţii ale secolului al XX-lea, de Dmitri Şostakovici sau Astor Piazzola. 

Printre angajamentele recente se numără concerte cu Filarmonica Regală din Stockholm, Orchestra Simfonică Radio din Suedia, Orchestra de Cameră din Chile, Orchestra Suedeză de Cameră, Hamburger Symphoniker, Orchestra Mozarteum din Salzburg, Salzburger Landestheater, Orchestra Simfonică din Helsingborg, Orchestra Simfonică din Gävle şi Orchestra Simfonică din Kuopio. Compact discurile pe care le-a înregistrat au fost lansate de case de discuri ca EMI, Marco Polo şi Naxos.

𝑅𝑎𝑙𝑢𝑐𝑎 𝑆̦𝑡𝑖𝑟𝑏𝑎̆𝑡̦ 

 Născută la Iași, Raluca Ştirbăţ a început studiul pianului la Liceul de Artă „Octav Băncilă”, iar după un an de studiu la Academia de Muzică „George Enescu” a fost admisă prima la Universitatea de Muzică din Viena, la clasa lui Jürg von Vintschger, unde a obținut diploma Solistendiplom şi titlul Magister Artium.

 Pianista a debutat la vârsta de zece ani cu Filarmonica „Moldova” din Iași, sub bagheta dirijorului Ion Baciu. Au urmat concerte cu majoritatea orchestrelor din ţară, alături de dirijorii Cristian Mandeal, Emanuel Elenescu, Emil Simon, Ludovic Bacs, Paul Popescu, Camil Marinescu, Gheorghe Costin. A evoluat în cele mai mari săli de concerte din Austria și în cadrul unor importante festivaluri din Europa, Statele Unite ale Americii și Japonia. A realizat numeroase înregistrări pentru case de discuri și radiouri din întreaga lume. Palmaresul ei include premiul întâi la competițiile Sanremo Classico și Stefano Marizza – Trieste (Italia), „Virtuosi per musica di pianoforte” (Cehia), marele trofeu Lira de aur (Suceava). Înregistrările ei sunt difuzate la posturi radio din Austria (ORF, Radio Stephansdom), Elveţia (Radio Zürich, Suisse Romande, Radio Swiss Classic, Radio della Svizzera Italiana), România, Ungaria, Bulgaria.

 Raluca Știrbăț a fondat Societatea Internaţională George Enescu din Viena, pianista fiind activă şi în domeniul muzicologic și pedagogic. Menționăm aici traducerea în limba germană a Capodoperelor enesciene de Pascal Bentoiu (George Enescu, Meisterwerke, Frank & Timme, 2015), precum și îngrijirea ediției Urtext a partiturilor Creației pentru pian de Enescu (vol. I, Grafoart, 2016). De curând, Raluca Știrbăț a publicat volumul George Enescu – Creaţia pentru pian (Editura Muzicală, 2022), considerat de personalități marcante ale vieții muzicale românești și nu numai „o carte-scânteie” și „o reușită de referință pentru muzicologia românească”.

 Raluca Știrbăț este inițiatoarea campaniei de salvare a Casei Enescu din Mihăileni, județul Botoșani. Pentru meritele artistice excepționale și angajamentul social, Ministerul de Interne al Austriei i-a acordat titlul „Mesager al integrării”, Fundația Pro Patrimonio statutul de Membru de onoare, iar Primăria Municipiului Iași, „Ordinul Centenar”. Din octombrie 2022, Raluca Știrbăț activează și în cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași, în calitate de conf. univ. dr. la catedra de pian-principal.

Biletele online la concert se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756048318 sau 0264 43 00 60) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile.