Pe timpul stării de urgenţă și ulterior a stării de alertă, decretate pe fondul pandemiei de coronavirus, care a impus, printre altele, și izolarea la domiciliu, numărul reclamațiilor de violența domestica a crescut considerabil.
În acest an, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj au fost acordate servicii unui număr de 98 de victime (adulți si copii). Este un numar dublu față de anul 2019. Cauzele acestei creșteri, conform specialiștilor, sunt creșterea numărului persoanelor care au rămas fără loc de muncă din cauza pandemiei, creșterea presiunii, stresului zilnic și disperarea multor familii, dar si reducerea drastică a contactului cu exteriorul, respectiv a posibilităților victimelor de a solicita ajutor.
„A fost nevoie de o restructurare a intervenției și identificarea de alternative inovative privind oferirea de servicii destinate victimelor violenței domestice. Astfel, Direcția de Asistență Socială si Medicală Cluj-Napoca, în perioada decretării stării de urgență, dar și ulterior, în starea de alerta care se menține și în acest moment pe teritoriul României, prin Centrul pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie și-a continuat activitatea în mod normal, limitând întâlnirile față în față și deplasările la domiciliul beneficiarelor. Astfel, serviciile de informare și consiliere socială, juridică și psihologică au fost livrate și realizate cu preponderență online, prin intermediul aplicațiilor Skype/WhatsApp-video-call, platforma Zoom sau prin apel telefonic. Situațiile de urgență apărute au fost gestionate eficient prin consiliere, iar în funcție de natura cazului, direcționate către adăpostul dedicat victimelor violenței, colaborând cu autoritățile abilitate”, a menționat Diana Totelecan, șef serviciu la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj.
În acest context, conform UNICEF, Agenția ONU, împreună cu partenerii săi din cadrul Alianței pentru Protecția Copilului în Acțiunile Umanitare, a publicat un set de recomandări ce vin în sprijinul autorităților și al organizațiilor implicate în lupta împotriva pandemiei.
- Instruirea personalului din cadrul serviciilor medicale, educaționale și de protecție a copilului cu privire la riscurile ridicate de COVID-19 în sfera protecției copilului, inclusiv cu privire la prevenirea exploatării sexuale și a abuzului și la metodele sigure de raportare a eventualelor suspiciuni;
- Instruirea forțelor de primă intervenție cu privire la modul prin care se pot raporta cazurile de violență de gen (Ghid de buzunar privind violența de gen) și colaborarea cu serviciile medicale în vederea sprijinirii victimelor violenței de gen;
- Intensificarea diseminării informațiilor privitoare la serviciile de referire și alte servicii de sprijin disponibile copiilor;
- Implicarea copiilor, în special a adolescenților, în evaluarea modului specific în care îi afectează COVID-19 pentru a furniza informațiile necesare programelor și acțiunilor de advocacy;
- Acordarea unui sprijin special dedicat centrelor și familiilor ce oferă provizoriu îngrijire copiilor, inclusiv gospodăriilor în care capul familiei este un minor, și asistenților maternali, astfel încât să poată oferi sprijin emoțional copiilor și să îi implice în activități adecvate de autoîngrijire;
- Acordarea de asistență financiară și materială familiilor ale căror posibilități de realizare a veniturilor au avut de suferit;
- Adoptarea unor măsuri concrete pentru prevenirea separării copilului de familie și acordarea de sprijin copiilor lăsați singuri fără îngrijire adecvată în urma spitalizării ori a decesului unui părinte sau a persoanei responsabile;
- Asigurarea faptului că, în cadrul măsurilor de control al bolii, protecția tuturor copiilor beneficiază de toată atenția.