Filarmonica de Stat ,,Transilvania” invită publicul clujean miercuri, 17 aprilie, de la ora 19, la un concert-eveniment care vine în întâmpinarea Paștilor Catolice: Messa de Requiem de Verdi, dirijat de David Crescenzi. Un concert tulburător, unde, alături de Corul și de Orchesta Filarmonicii, vor urca pe scenă soliștii Diana Ţugui (soprană), Orsolya Veress (mezzosoprană), Remus Alăzăroae (tenor), Alin Anca (bas).
Istoricul naşterii Requiem-ului este strâns legat de o intenţie nematerializată, anterioară compunerii sale – aceea a conceperii unui Requiem dedicat trecerii în nefiinţă a renumitului compozitor italian de operă Gioachino Rossini, proiect în care se doreau a fi implicaţi treisprezece compozitori italieni. Pentru realizarea acestuia, Verdi a compus ultima parte – Libera me – păstrată şi în această lucrare.
„Requiem-ul final a rezultat în urma faptului că Verdi şi-a propus astfel conceperea unei lucrări vocal-simfonice care a fost dedicată, în cele din urmă, memoriei scriitorului şi poetului Alessandro Manzoni (1785-1873). Prima audiţie a avut loc pe 22 mai 1874, comemorând un an de la moartea acestuia.
Chiar dacă în această perioadă Verdi nu mai compunea opere, stilul dramatic răzbate în fiecare parte. Fiind o Messa pro defunctis, lucrarea se structurează după tiparul catolic standard, compus din nouă mari secţiuni (Introitus, Kyrie, Graduale, Tractus, Sequentia, Offertorium, Sanctus, Agnus Dei şi Communio), cărora le va fi adăugat finalul – Libera me.
Dies irae (Ziua mâniei) este cea mai dramatică din întregul Requiem, apărând de mai multe ori pe parcursul lucrării. Forţa apocaliptică se traduce muzical în semnalele alămurilor, în loviturile similare tunetelor ale timpanilor, în avalanşele descendente ale discursului sonor, toate potenţate dinamic. Aceasta este doar prima secţiune dintre cele nouă secvenţe ale Dies irae”, precizează organizatorii.
Probabil cea mai cantabilă parte din întreaga lucrare, ultima secvenţă, Lacrimosa, este una dintre cele mai intime şi totodată aprinse rugi: Lacrimosa, dies illa, Qua resurget ex favilla, Judicandus homo reus. Huic ergo, parce, Deus (Ziua lacrimilor este aceea în care se vor ridica din cenuşă oamenii plini de păcate în faţa judecăţii. Lasă-i să cunoască îndurarea ta, Doamne).
Lux aeterna, ultima parte a unei slujbe catolice funebre, realizează o transcendere retorică, pornind din registrul grav şi „înălţându-se” înspre „lumina veşnică”. Pacea şi serenitatea sunt ameninţate de o ultimă apariţie a Dies irae, care se va transforma în finalul dramatic – Libera me.
Informații despre artiști
David Crescenzi
Pianist, dirijor de orchestră şi de cor, David Crescenzi a început să studieze la Conservatorul din Pesaro, specializându-se ulterior în instrumente de orchestră, pian, muzică corală şi dirijat coral. Timp de mai mulţi ani a fost asistent şi colaborator al lui Alessio Vlad şi elevul lui Gustav Khunn, la care a frecventat, între anii 1993 şi 1996, cursurile de perfecţionare „După amieze muzicale” din Milano. Datorită activităţii sale pe parcursul a două decenii, s-a consacrat mai întâi ca pianist acompaniator şi maestru locţiitor în diferite teatre si festivaluri lirice, atât în Italia, cât şi în străinătate, iar actualmente ca dirijor de orchestră şi maestru de cor.
Printre realizările sale cele mai semnificative amintim colaborarea sa cu Teatrul Operei din Cairo, în calitate de dirijor invitat, între anii 1998 si 2003, unde a pregătit şi dirijat Bărbierul din Sevilla, Contract de căsătorie, Domnul Bruschino de Rossini, Elixirul dragostei de Donizetti, Tosca de Puccini, Bal mascat, Aida şi Rigoletto de Verdi. Începînd cu anul 2014, este Director Artistic şi Dirijor Principal al Operei din Cairo.
Între anii 1999 şi 2001 a fost Maestru de Cor la Teatrul „Carlo Felice” din Genova, iar în stagiunea 2004/2005 a fost locţiitorul Directorului Muzical de la Teatrul „San Carlo” din Napoli. La Doha a dirijat Aida (2002), Ibn Sina de Michil Borstlap (2003), şi Aspire de David Krane cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice Asiatice (2005).
Din anul 2002 colaborează cu Opera Naţională Română Timişoara, unde a dirijat spectacolele de operă Nunta lui Figaro de Mozart, Bărbierul din Sevilla de Rossini, Aida, Rigoletto, La Traviata, Nabucco, Trubadurul, Otello, Bal mascat, Attila de Verdi, Carmen de Bizet, Tosca, Turandot, Boema, Madame Butterfly, Gianni Schicchi de Puccini, Cavalleria rusticana de Mascagni, Paiaţe de Leoncavallo, Adriana Lecouvreur de Cilea şi Gioconda de Ponchielli. Sub bagheta lui au evoluat nume importante de talie internaţională, dintre care îl amintim pe basul Roberto Scandiuzzi în premiera operei Faust de Gounod şi în opera Attila de Verdi.
A dirijat în cadrul Operei Naţionale din Bucureşti, opera Rigoletto în luna aprilie a anului 2006, iar succesiv a pregătit şi dirijat premiera operei bufe Nunta lui Figaro de Mozart în luna decembrie a aceluiaşi an.
În septembrie 2007 a participat, cu Opera Naţională Română din Timişoara, la Festivalul Internaţional „George Enescu” din Bucureşti, dirijînd Tosca de Puccini, cu un casting internaţional care i-a avut ca protagonişti pe soprana Nadja Michael, baritonul Franz Grundheber şi celebrul tenor dominican Francisco Casanova. În vara anului 2008, pe Arena „Sferisterio” din Macerata, a dirijat în primă audiţie absolută în Italia Neues vom Tages de Paul Hindemith.
Din anul 2008, este dirijor oaspete al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, iar din 2017 Directorul Artistic al instituţiei.
În cadrul stagiunilor 2011/2013, a fost invitat de către Opera Naţională Română din Iaşi pentru a dirija Boema de Puccini, Lucia di Lammermoor de Donizetti, Rigoletto, Nunta lui Figaro, premierele operelor Bărbierul din Sevilla şi Aida. În ianuarie 2012 a întreprins un turneu în Germania şi Franţa cu Bergisch Symphoniker Orchestra din Köln, unde a dirijat Aida, Otello şi Recviemul de Verdi.
Colaborează frecvent cu Orchestra Radio Filarmonica „George Enescu” şi Opera Naţională din Bucureşti şi cu Filarmonica „Transilvania”. De asemenea, începînd cu această stagiune, este dirijor principal la opera din Düsseldorf. Recent, a dirijat la Opera de Stat din Hanovra premiera operei Madame Butterfly.
este parte a
