,,Luna martie a fost dintotdeauna asociată cu femeia, iubirea şi cu frumuseţea, iar debutul lunii se face prin oferirea unui mărţisor. Această expoziție dedicată și ea frumuseții și feminității este mărțișorul pe care îl oferim publicului, un regal de portrete ale unor femei care s-au făcut remarcate în perioada în care și-au trăit viața, ajungând să fie imortalizate în acest fel, pentru frumusețea, statutul sau chiar pentru viața lor ieșită din comun.” apreciază Felix Marcu, manager MNIT.
Expoziția este alcătuită din 18 reproduceri ale unor portrete feminine în gravuri sau acuarele din secolul al XIX-lea, aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Șirul acestor portrete pornește de la doamne din înalta societate și continuă cu actrițe ori dansatoare celebre în epocă, ce au performat pe scenele europene sau transilvănene
,,Actriţele sau dansatoarele vremii constituie altă categorie de personaje feminine care s-au făcut remarcate în viaţa publică a vremii. Miklós Barabás sau Carol Popp de Szathmáry, artiști de marcă de la mijlocul secolului al XIX-lea, au imortalizat în litografiile lor câteva dintre actriţele care au evoluat pe scenele lirice sau dramatice din Transilvania, de obicei în turnee, unele desfășurate la Cluj’’ precizează curatorii expoziției Melinda Mitu și Claudia Bonța.
Galeria de portrete include și personalități cu o viață desprinsă parcă din filme, cum este cazul actriței franceze Élisabeth-Rachel Félix cunoscută și ca Mademoiselle Rachel. Frumoasa și talentata actriță a fost iubită de capete încoronate ale vremii, printre care împăratul Napoleon al III-lea al Franței sau Alexandre Colonna-Walewski, fiul natural al împăratului Napoleon I al Franței. O altă celebritate este Fanny Elssler, prim-balerină la Kaiserliches und Königliches Hoftheater din Viena. Balerina austriacă a evoluat pe marile scene ale lumii, ajungând până în Lumea Nouă unde a fost primită chiar de președintele Statelor Unite ale Americii Martin Van Buren, ori Marie Lafarge Capelle, condamnată la închisoare pe viață în 1840, într-un proces controversat în epocă.
Acestor portrete li se adaugă o mică serie de portrete compoziționale (Victorine, Flora, Fată la fântână, Mă iubește – Nu mă iubește), precum și reproduceri de secol XIX după opere consacrate, ilustrând interesul pentru maeștrii artei universale.
Litografiile prezentate în cadrul expoziției provin din fondurile Bibliotecii Universitare Clujene, transferate în patrimoniul Societății Muzeului Ardelean, la începutul secolului al XX-lea.
Doamnele de odinioară pot fi admirate de public în spațiul expozițional din Turnul Croitorilor (str. Strada Baba Novac nr. 35), în perioada 22 februarie – 9 martie 2021.
este parte a
