Primăvara începe cu cinstirea femeii prin Mărțișor! Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii la început de primăvară

Mărțișorul semnifică, în calendarul vechi românesc, sărbătoarea de început a primăverii, de reînnoire a naturii, dar și de începere a sezonului faptelor de vitejie și întreprinderilor războinice. De aici și denumirea sa, asociată zeului roman Marte. Personajul masculin al tradiției Mărțișorului este Dragobete, care era sărbătorit în cea mai mare parte ținuturilor locuite de români la data de 1 Martie. Sub influența bisericii, acest personaj a ajuns să fie asociat, în sudul României, cu ziua de 24 februarie, dată care s-a generalizat astăzi pretutindeni.

Istoricul și etnograficul Tudor Sălăgean povestește că personajul feminin al sărbătorii, Dochia, își derivă numele de la cel al Sfintei Evdochia, patroana zilei de 1 Martie în calendarul creștin.

„Zilele Babei Dochia sunt în număr de douăsprezece, dar în trecut se credea că acestea erau doar șapte sau nouă. Baba Dochia are douăsprezece cojoace, șase rele (șase zile friguroase) și șase bune (șase zile frumoase). Dacă ninge în aceste zile, se spune că baba Dochia își scutură cojoacele. De la 12 martie, când baba renunță la ultimul cojoc, începe și vremea a se încălzi. Întâia zi a Babelor se ține spre a fi apărați de furtuni și ca frigul de primăvară să nu facă pagubă în câmpuri”, ne-a spus Tudor Sălăgean.

Totodată, Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, vorbește despre întâi martie, ziua Anului Nou la romani.

„Este o sărbătoarea foarte frumoasă și unică a acestui popor. 1 Martie este și sărbătoarea de început de an la romani, adică în urmă cu aproximativ 2.000 de ani sărbătoarea anului nou era la 1 martie, când se primenea vremea pornea un nou ciclu agrar și era simbol al fertilității, al bogăției și al roadelor. Prin urmare, mărțișorul se conferea la început de an ca să aducă un an rodnic și bogat celei care rodeau pentru omenire, femeile, care duc neamul omenesc mai departe. Tot atunci porneau plugurile și multă lume se întreabă ce caută plugușorul la 1 ianuarie. Caută pentru că vine de la 1 martie și a fost preluat ca obicei și mutat după ce începutul anului nou a devenit ziua de 1 ianuarie. Cea mai bună dovadă că anul nou începea la 1 martie este faptul că lunile septembrie, octombrie și noiembrie, dacă le traducem numele în limba română, înseamnă a saptea, a opta, a noua și a zecea ori pentru noi sunt a noua, a zecea, a unsprezecea și a douăsprezecea pentru că în anitichitate mai urmau lunile ianuarie și februarie”, declară pentru Servus, Cluj!, Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.