De vineri, 16 august pana pe 16 septembrie românii vor vota pentru alegerea a sase piese care sa le reprezinte tara intr-o carte a Uniunii Europene. Între nominalizări se află și două piese a căror muzică este semnată de clujeanul Guilelm Șorban – „Pe lângă plopii fără soț și „Mai am un singur dor”, ambele pe versurile lui Mihai Eminescu.
Timp de o lună, în Romania se vor putea vota cele șase cântece care vor reprezenta România în prima carte de cântece a Uniunii Europene.
Nu mai puțin de 54 de cântece din care românii își pot vota favoritele au fost selectate de cântăreții de cor din Asociația Națională Corală din România și studenții și profesorii de la Universitatea Națională de Muzică din București, Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca și Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Brașov.
Printre cele 54 de cantece romanesti nominalizate pentru România se află “Ciocârlia “, “Aseară ți-am luat basma” și “Somnoroase pasarele” de Mihai Eminescu, dar si unele contemporane precum “Amintire cu haiduci” de Vali Sterian și “Ploaia care va veni” de Pasărea Colibri.
17 academii din 14 state membre UE au decis cele șase categorii de cântece: “Cântece de dragoste”, “Natură și anotimpuri”, “Libertate si pace”, “Cântece Populare “, “Cântece despre credință” si “Cântece pentru copii”.
Cele 54 de cantece nominalizate sunt separate pe sectiuni.
Pentru “Cantece de dragoste” concurează „Aseară ți-am luat basma” (folclor), „De-ai fi tu salcie la mal” (Muzica: Horia Moculescu/ Textier: Mihai Maximilian), „Până când nu te iubeam” (folclor, Anton Pann), „Zaraza” (Muzica: Benjamin Tagle Lara / Textier: Ion Pribeagu), „Pe lângă plopii fără soț” (Muzica: Guilelm Sorban, Versuri: Mihai Eminescu), „Ce bine că ești” (Muzica: Nicu Alifantis, Versuri: Nichita Stănescu), „Dau viața mea pentru o iubire” (Muzica: Marius Țeicu/Textier: Eugen Rotaru), „Cine iubește și lasă”(cules de Harry Brauner).
La sectiunea “Natură și Anotimpuri” sunt nominalizate „Somnoroase păsărele” (Muzica: Tudor Flondor / Versuri: Mihai Eminescu), „A ruginit frunza din vii” (D. G. Kiriac), „Copacul” (Muzica: Zsolt Kerestely/ Textier: Ovidiu Dumitru), „Mai am un singur dor” (Muzica: Guilelm Sorban, Versuri: Mihai Eminescu), „Au innebunit salcâmii” (Arhip Cibotaru, Tudor Gheorghe), „Veniti privighetoarea cântă” (Muzica: Marian Nistor / Versuri: Alexandru Macedonski) și „Lasă-mi toamnă pomii verzi” (Muzica: Margareta Paslaru, Versuri: Ana Blandiana).
În selecția “Libertate si Pace” se votează între „Hora Unirii” (Muzica: Alexandru A. Flechtenmacher), „Amintire cu haiduci” (Valeriu Sterian), „Treceți batalioane române Carpații” (anonim), „Deschideti poarta soarelui” (Anton Șuteu), „Acolo este țara mea” (Tudor Gheorghe), „Pui de lei” (Ionel Bratianu), „Trei Culori” (Ciprian Porumbescu, 1880), „Vibrații” (C. Cezar), „Vino Doamne” (Vali Sterian), „Ploaia care va veni” (Florian Pittiș / Pasărea Colibri).
La secțiunea “Cantece Populare” concurează „Ciocârlia” (Sile Dinicu), „Lie, ciocârlie” (folclorul popular), „Ciuleandra” (folclor), „Alunelul” (folclor), „Ana Lugojana” (Ion Vidu), „Bun îi vinu’ ghiurghiuliu”, „Ciobănaș cu 300 de oi”, „Mocirița cu trifoi” și „Hora Staccato” (Grigoraș Dinicu).
La “Cântece despre credință” au fost anunțate piesele „Vin colindatorii” (Tudor Gheorghe), „Tatăl Nostru” (Anton Pann), „Astăzi s-a născut Hristos” (Timotei Popovici), „Legănelul lui Iisus” (Valentin Teodorian), „Domn, Domn, să-nalțăm” (Gheorghe Cucu), „Colo’n susu” (Sabin Drăgoi), „Domnuleț și Domn din Cer” (Gheorghe Cucu), „Miluiește-mă” (Gheorghe Cucu), „Mărire-ntru cele-nalte” (Nicolae Lungu), „O, ce veste minunată” (Dumitru Georgescu Kiriac).
La secțiunea “Cântece pentru copii” va fi aleasă una din piesele „O lume minunată” (Mihai Constantinescu), „Vine, vine primăvara” (Nicolae Saxu / George Breazul), „In pădurea cu alune” (Ion Nicorescu), „Infloresc grădinile” (Timotei Popovici), „Ah, ce bucurie” (Alexandru Pascanu), „Am pierdut o batistuță” (folclorul copiilor),„ O portocală” (Marius Țeicu / Anda Calugăreanu), „Oac Oac Diri Diri Dam” (folclorul copiilor), „Șade rața pe butoi” (Alexandru Pașcanu) și „Vulpe tu mi-ai furat gâsca” (folclorul copiilor).
Votul se desfășoară pe pagina www.eu-songbook.org. Lista de cântece din care se poate vota este în limba română. Lista de votare este tradusă în 24 de limbi.
„Suntem bucurosi sa includem creatii romanesti in repertoriul european, prin intermediul acestui proiect, pentru a sustine si a promova unitatea in diversitate. In orice cultura, traditionala sau moderna, sunt aduse impreuna cele mai diverse calitati, dintr-o perspectiva sociala sau educationala, oglindind ceea ce este omul sau ce poate sa devina. Indiferent de genul muzical ales sau subiectul tintit, compozitiile romanesti demonstreaza existenta unui limbaj muzical autohton, plin de semnificatii ancestrale”, au spus editorii “Songbook ai UE” din Romania, Grigore Culdalbu, de la Universitatea Națională de Muzică din București, și asistent universitar doctorand Alexandra Belibou, de la Facultatea de Muzică a Universității Transilvania din Brașov.
Dupa votul pentru cantecele romanesti, ultimul vot de cantece va avea loc in Italia unde de asemenea studenti, profesori si membri ai corurilor au nominalizat cantece din tezaurele nationale.
Prima editie a Cartii de cantece a UE este planificat sa fie publicata de Ziua Europei, pe 9 Mai 2020: 162 de cantece tiparite in limba originala si in traducere engleza, alaturat.
Organizatia European Union Songbook a fost fondata in ianuarie 2015 de catre trei danezi si un italian. Cantaretii de cor romani din Asociatia Nationala Corala din Romania si studentii si profesorii de muzica de la trei conservatoare, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Academia de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca si Facultatea de Muzica, Universitatea Transilvania din Brasov, au nominalizat cele 54 de cantece din care romanii isi pot vota favoritele.
Pana în prezent 65.000 de persoane din 26 state și-au votat favoritele. România este a 27-a țară a Uniunii Europene care votează.
Guilelm Șorban (1876– 1923) a fost un compozitor și pianist român care, între altele, a fost și subprefect și apoi prefect al Clujului. Este autorul a peste 100 de piese de cântece, dintre care unele pe versurile unor poeți ca Mihai Eminescu, Octavian Goga sau George Coșbuc).
este parte a
