Sâmbăta Mare este practic ultima zi din Postul Paștelui iar românii fac ultimele pregătiri pentru această sărbătoare. Respectă obiceiuri din străbuni și se feresc de ghinion. Doar câteva ore ne mai despart de cea mai mare sărbătoare a creștinătății.
Ziua este dedicată pregătirilor mâncărurilor din carne de miel și coșurilor pentru biserică. Duminică, cei care au postit pot mânca de dulce.
Sâmbăta Mare se sacrifică mieii și se prepară mâncărurile din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură.
Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ”Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.
Obiceiuri la sate
În Sâmbata Mare, oamenii satelor ajunau și țineau post. Nimeni nu mânca în această zi. Femeile pregăteau desagii sau coșurile cu pască ce erau duse în noaptea de Înviere la biserică, pentru a fi binecuvântate de preot, înainte de a fi consumate.
În desagi, sau în coșul care era împodobit cu stergare țesute în război, erau puse ouă roșii, colaci, pască, dar și alte bunătăți pe care femeile le-au pregătit pentru masa de Paști. Și în ziua de Paști se consumau doar aceste alimente, sfințite de preot la biserică.
Acest obicei se mai păstrează în satele din județul Cluj, dar și din Transilvania.Așa că, la miezul nopții, sau în zorii zilei în unele sate, biserica devenea neîncăpătoare. Oamenii, îmbrăcați cu haine de sărbătoare, primesc lumina de la preot, iar în unele zone, lumânările erau duse și la mormintele celor dragi, pentru a le lumina calea veșniciei, deoarece se credea că „cel plecat pe drumul fără întoarcere are drept toiag lumina lumânărilor aprinse de cei rămași”.
Dupa slujbă, oamenii iau „paștile”, adică prescura cu vin și se salută cu salutul pascal „Hristos a Inviat!”, răspunzându-se cu „ Adevărat a înviat!”.
sursa: Tradiții Clujene, newsweek.ro
este parte a
