De la instituirea noilor măsuri de restricție, zeci, pe alocuri sute de oameni ies în stradă în fiecare seară pentru a-și arăta nemulțumirea față de închiderea magazinelor sau interdicția de a circula după ora 20.00 fără o justificare clară. Dar pe lângă aceste neajunsuri, oamenii par să scoată la iveală frustrările pe care le-au adunat de la începutul pandemiei încoace și să refuze și regulile pe care le-au respectat până acum, ca purtarea măștii sau distanța fizică.
Totuși, în ciuda încercărilor de mobilizare, protestele au rămas fără un ecou real la mase. Asta pentru că participanții de până acum par mai degrabă instigați de anumiți lideri politici, iar sloganurile lor transformate în mesaje violente împotriva medicilor care luptă de mai bine de un an cu un virus necunoscut sau împotriva virusului în sine denotă mai degrabă o lipsă de informare, dar și de empatie.
“Unii sunt plictisiți, au ieșit mai degrabă să socializeze din nou pe o temă care, desigur, este dată de anumite grupuri, chiar lideri policiti. Unii dintre acești lideri politici cred că, dacă se cațără peste cadavre și pe bolnavi vor câștiga capital politic. Se înșeală destul de amarnic. Capitalizezi pe termen scurt, dar pe termen lung ești perdant. Au mai făcut asta personaje nefericite în istorie. Cei mai vizibili și mai pregnanți sunt cei din opoziție, noul partid intrat în Parlament și fostul partid de guvernare.
Aceste comportamente agresive vin pe fondul unor grupuri care instigă, care întrețin aceste tensiuni. Din aceste tensiuni cresc formațiuni politice. Capitalizează vot sau simpatie, își cresc notorietatea prin acest gen de apariții în prim plan. Cei de la putere discută în contradictoriu pe măsuri, iar cei din opoziție, orice ar face puterea, desființează. Și atunci se întreabă mulți, noi cui rămânem? Atunci apare câte un lider de acesta <<providențial>> ce adună toată frustrarea, furia și revolta. Prezintă o oarecare sensibilitate și o <<empatie>> pentru ceea ce se întâmplă”, explică sociologul Ioan Hosu.
Acesta spune că gradul de informare, de educare și de înțelegere a unei realități determină anumite comportamente: “Unii chiar nu înțeleg, i-am auzit spunând că au venit să protesteze împotriva Covidului. Păi nu ai venit să protestezi împotriva virusului, a bacteriilor și a infecțiilor nozocomiale. De fapt, ție nu îți plac politicile publice adoptate în direcția aceasta. Există un nivel de înțelegere relativ scăzut, precar în zona asta”.
Cu siguranță masa critică față de ultimele măsuri și de bâlbâielile guvernanților este una mai largă, însă imaginile cu protestatari care scandează fără mască în curțile spitalelor au mai degrabă efect demobilizator, crede sociologul.
“Mai urmează să îi acuze pe bolnavi că sunt plătiți de medici ca să stea în spitale. Strigau și <<Asasini, asasini>> către medicii din spitale. Lucrurile astea vin pe fondul unor frustări și unor situații complicate, nefericite, din punct de vedere medical, social, economic și educațional. Există nemulțumiți, poate 20-30%, dar nu cred că acceptă mulți astfel de comportamente iraționale. Există grupuri care cred că dacă distrug mobilier urban sau spații comerciale sau mai urmau să intre în spitale să distrugă minimele dotări medicale pe care le avem, lucrurile s-ar fi rezolvat. Lucrurile nu se rezolvă, dimpotrivă”, spune Ioan Hosu.
Un alt aspect interesant al protestelor a fost scandarea cuvântului ”Libertate!”. Dar așa cum au observat mai mulți analiști, scandările vin din partea unor generații care nu știu ce înseamnă un regim opresiv.
“Este un anumit profil de public, foarte mulți tineri care scandează <<Libertate>>. Libertatea în raport cu purtarea unei măști medicale, dar nu se întreabă niciodată cum arată libertatea lor când au smartphone-uri și o platformă senzorială care le indică pulsul, tensiunea, deplasarea, timpul pe care îl petrec și pe ce site anume. Aia nu înseamnă pierderea libertății, aia înseamnă libertate câștigată? Există mai degrabă o doză de frustrare, motivația intrinsecă, saturare, iar alții au chiar probleme seriose în ceea ce privește locul de muncă sau venituri.
<<Libertate>> este un slogan pe care l-au prins de la unii lideri care au scos oameni în stradă. Aici este vorba de a mima, de a prelua fără să treacă prin așa ceva. N-au prins nici securitatea, nici regimul comunist de până în ’89-’90. După ce a apărut social media ei și-au cedat libertatea spațiului privat. Cred că ei nu înțeleg conceptul de libertate. Aceasta vine la pachet cu responsabilitatea. Lumea trăiește de ani buni într-o neîncredere accentuată. Tinerii nu mai au încredere în generațiile mai mari. Cei de 20 de ani nu cred că cei de 40 sunt mai buni decât ei. Pentru că nu postează pe Insta, de exemplu. Acela este singurul reper la care se uită, stai să vedem dom’le câte postări ai. Foarte mulți dintre tinerii aceștia poluează social-media, chiar și mediul pentru că acele conținuturi sunt stocate pe servere care consumă”, încheie sociologul Ioan Hosu.
este parte a
