Cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa continuă cu spectacole care vorbesc despre farmecul comunicării prin necuvinte, despre eternul război al sexelor, lumea rurală, onoare şi revoluţie.
Joi, 21 noiembrie, la orele 17 şi 22, în Sala Studio, este programat spectacolul “La Gaia Scienza – Revolta obiectelor” de Vladimir Maiakovski, pus în scenă de Giorgio Barberio Corsetti, Marco Solari, Alessandra Vanzi la Teatro di Roma. Interesant şi neobişnuit la această producţie este faptul că a fost refăcută după 43 de ani.
“Dorinţa de a reface Revolta obiectelor provine din farmecul structurii sale extrem de uşoare, şi necodate. Scenariul – o selecţie de fraze preluate din tragedia scrisă de Maiakovski – reprezintă materialul ‘non-verbal’ pe care l-am preluat sau lăsat la o parte, repetat sau omis, într-un şir de improvizaţii extrem de libere şi continue”, a declarat Giorgio Barberio Corsetti.
De la ora 21, în Sala Mare, spectatorii vor asista la “Zadarnicele chinuri ale dragostei” de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, de la Teatrul Bulandra din Bucureşti.
“Războiul sexelor în ‘Zadarnicele chinuri ale dragostei’ e mai complex şi cu un final enigmatic, nu neapărat vesel, cum ar fi de aşteptat într-o comedie. Anunţul morţii întrerupe spectacolul şi ne găseşte pe toţi, actori şi spectatori, nepregătiţi. Pentru un public modern titlul este mai familiar decât piesa însăşi, căci textul pare deseori obscur şi poate de aceea se joacă rar (în România cel puţin), căci pare mai mult o ‘piesă de citit’, datorită subtilităţilor de limbaj, un puzzle erudit, intenţionat de autor să ne provoace, să ne atenţioneze asupra felului în care distorsionăm sensul cuvintelor, denaturând limbajul”, a dezvăluit regizorul Andrei Şerban.
Weekendul UTE Fest începe cu spectacolul Teatrului Naţional al Greciei de Nord, “Elefantul” de Kostas Vostantzoglou, regia Yannis Leontaris, programat vineri, 22 noiembrie, la orele 17 şi 21, în Sala Studio. “Elefantul” este o comedie care dezvăluie partea întunecată a societăţii rurale greceşti. O premisă aparent prozaică se transformă în dialoguri hilare care dezvăluie toate stereotipurile care stau la baza structurii comunităţii greceşti: simbolurile falice, misoginismul, rasismul şi superioritatea naţională.
Seara de vineri, 22 noiembrie continuă, de la ora 19, în Sala Mare, cu “Lorenzaccio” de Alfred de Musset, pus în scenă de Boris Lijesevic la Teatrul Dramatic Iugoslav.
“Am descoperit ‘Lorenzaccio’ într-o cutie veche plină cu piese de teatru, care zăcea acolo de mai bine de un deceniu. Ceea ce m-a atras la ea a fost combinaţia dintre evenimentele istorice şi momentele intime; dihotomia dintre abordarea generală şi cea personală. Pe de-o parte, un tată care se teme pentru copiii săi, iar pe de alta, un revoluţionar care luptă pentru supremaţie sunt două feţe ale aceleiaşi persoane”, a spus regisorul Boris Lijesevic.
Ziua de sâmbătă, 23 noiembrie, este dedicată unei cunoscute piese din dramaturgia universală, “Moartea” lui Danton de Georg Buchner, regia Nuno Cardoso, apartinând Teatrului Naţional Sao Joao din Portugalia. Spectacolul este programat de la ora 19, în Sala Mare.
Regizorul imaginează un corp social aflat într-o permanentă convulsie şi descompunere, o orgie a cărnii umane. Străzile Parisului din anul 1789 sunt aceleaşi cu cele pe care se desfăşoară astăzi rebeliunea vestelor galbene. Străzi care vin dinspre Marea Mediterană sau Rio Grande determină ridicarea zidurilor, intensitatea urii, ascensiunea populismului.
Teatrul Maghiar de Stat Cluj promite trei zile intense de teatru, în care calitatea şi performanţa sunt pe primul plan.
Programul poate fi vizionat aici.
este parte a
