“Stațiunile montane trebuie să se reinventeze pentru a rămâne atractive”
Clujeanul Iancu Șerbănescu, administratorul domeniului schiabil de la Buscat, a fost reales în funcția de președinte al Asociației Transportatorilor pe Cablu din România. Consiliul Director este completat de Alexandru Garbacea (Cheile Grădiștei) și Dan Gherman (Păltiniș Arena), vicepreședinți, Mihaela Dobre (Platoul Soarelui Straja), secretar, Vasile Richea (Azuga), Burjan Laszlo (Șumuleu Mic) și Adrian Handrau (Mărișel Ski and Summer Resort) în calitate de membri.
Votul pentru alegerea noii conduceri a avut loc la Cheile Grădiștei. În paralel, în perioada 5-7 iunie, peste 30 de furnizori de produse dedicate turismului montan au participat la Carpathian Mountain Fair, cel mai mare târg montan din estul Europei dedicat resorturilor montane.
”Zăpada din ce în ce mai puțină ne obligă să facem investiții în producerea de zăpadă artificială, iar costurile sunt din ce în ce mai mari, ceea ce face ca și prețurile plătite de turiști să fie mai mari și turismul alpin autohton să devină mai puțin interesant. În plus, avem cea mai mare cotă de TVA din Uniunea Europeană la
transportul pe cablu, 19%. În aceste condiții, domeniilor schiabile le este din ce în ce mai greu să țină pasul cu cheltuielile. Sezonul de iarnă devine tot mai scurt, tot mai călduros, tot mai scump. Multe domenii schiabile vor falimenta sau vor investi în activitățile de vară pentru a-și acoperi cheltuielile de peste iarnă și pentru a rămâne atractive pentru turiști”, spune Iancu Șerbănescu, președintele ATCR.
În mandatul anterior, Asociația Transportatorilor pe Cablu din România a reușit să facă lobby cu succes pe lângă instituțiile statului astfel încât să fie reintrodusă vacanța de schi în calendarul anului școlar, în luna februarie, dar și posibilitatea ca această vacanță să fie acordată în funcție de decizia fiecărui Inspectorat Școlar Județean în parte. Acest demers a venit în ajutorul turismului montan din România și s-a reușit să se salveze o parte din sezonul de iarnă.
TVA de 9%, proceduri clare de salvare și reguli stricte pentru schiori, printre obiectivele noii conduceri a ATCR.
Iancu Șerbănescu: ”Prioritatea noastră este reducerea cotei de TVA pentru transportul prin cablu din România. În acest moment, noi plătim 19% ceea ce înseamnă cea mai mare cotă de TVA din Europa. Ne dorim să o reducem la 9% astfel încât transportul pe cablu să devină competitiv. Știm cu toții că este motorul
turismului montan în toată Europa, nu numai la noi. Mai mult, în România, transportul pe cablu din stațiunile montane este încadrat la alte mijloace de transport terestre, nu la turism. Vrem să creăm un nou cod CAEN astfel încât acest lucru să se schimbe”.
Unul dintre obiectivele principale ale noii conduceri a Asociației Transportatorilor pe Cablu din România este realizarea unor proceduri adaptate specificului fiecărui domeniu schiabil în ceea ce privește salvarea turiștilor de pe instalațiile de cablu.
”Ne dorim să încheiem un protocol de colaborare cu instituțiile statului cu atribuții în domeniul salvării și să realizăm o procedură adaptată fiecărei instalații pe cablu din România astfel încât să se știe foarte bine ce este de făcut în situația în care oamenii rămân blocați în instalațiile de teleferic. În acest fel se poate scurta
semnificativ timpul de intervenție în caz de accident și cresc șansele de salvare în siguranță”, adaugă Iancu Șerbănescu.
În ceea ce privește regulile de conduită pe pârtiile de schi, dar și consecințele nerespectării regulilor, Iancu Șerbănescu atrage atenția asupra necesității realizării și implementării unui cod de bune practici pentru schiori.
”Avem nevoie de un decalog al schiorului, de un regulament al schiorului astfel încât cei care vin pe pârtii să fie obligați să urmeze niște reguli foarte clare. Vorbim aici de obligativitatea purtării căștii de protecție, a echipamentului adecvat, dar și la neacceptarea săniilor pe pârtiile de schi. În mare parte aceste reguli există, dar nu toți turiștii le respectă. Iar în momentul de față nici Jandarmeria, nici Salvamontul nu au o bază legală pentru a lua măsuri când aceste reguli nu sunt respectate. De exemplu, împotriva unui schior care merge extrem de periculos și îi pune în pericol pe ceilalți nu sunt foarte multe măsuri care pot fi luate”, adaugă Iancu Șerbănescu.
este parte a
