Creștiii sărbătoresc anul acesta în data de 3 mai Vinerea Mare. Este penultima zi din postul Paștelui 2024, care se va încheia sâmbătă, pe 4 mai, după 40 de zile de abstinență de la alimentele de dulce, cu doar câteva excepții și dezlegări la pește.
Ce semnifică Vinerea Mare
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paștelui, și astfel ultima vineri din Postul Mare. Este numită și Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă. Se numește Vinerea Paștilor, pentru că este ultima vineri dinaintea Paștelui, Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos, Vinerea Seacă, pentru că mulți români au obiceiul de a posti post negru. Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite “Triduum Sacrum” din care face parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare. După credința creștină, în această zi a avut loc moartea lui Iisus care a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Unii creștini țin în această zi un post sever, numit și post negru. Slujbele din această zi cuprind: Denia de Joi seara, în timpul căreia se citesc „cele douăsprezece Evanghelii“ care vorbesc despre Pătimirile Domnului; Ceasurile împărătești au loc vineri dimineața, Vecernia, în timpul căreia se face și „Punerea în mormânt“ sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, spre închinare și Pavecernița.
Ce nu ai voie să faci azi
În această zi, conform tradițiilor și obiceiurile transmise din generație în generație, oamenii nu au voie să desfășoare lucrări agricole pentru că „tot ceea ce se seamănă nu rodeşte”.
Este interzis sacrificatul animalelor și nu este bine să faci treburi gospodărești foarte mari, precum aratul pământului, curățenie generală a casei, construcția unei case, cultivarea unor legume sau a unor plante, săparea grădinii sau spălatul rufelor.
Sunt și persoane care obişnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi.
În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar dacă nu, atunci nu va fi roditor. Unii consideră că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul. De asemenea, nu este bine să vopsești ouăle în ziua de Vinerea Mare. Cel mai bine este să le vopsești ori în Joia Mare, ori în Sâmbăta Mare.
Vinerea Seacă, o zi cu puteri vindecătoare în lumea satului
În lumea satului Vinerea Mare era considerată o zi cu puteri vindecătoare. Oamenii țineau post negru și se rugau, în semn de doliu, pentru că în această zi a fost răstignit Iisus. Se credea că în Vinerea Mare este bine să se scalde în râuri toți cei cu boli grele și se vor vindeca.
Seara, cu lumânări aprinse în mâini, oamenii iau parte la „Prohodul Domnului”. Lumânări aprinse sunt puse și la morminte, ca și cei plecați „pe lumea ailaltă” să ia parte, astfel, la „înmormântarea Domnului”. Tot acum, când se scoate „Sfântul Epitaf” (pânza pe care este pictată imaginea punerii lui Hristos în mormânt), femeile treceau pe sub el, în special cele suferinde. Se credea că astfel se vor însănătoși. Tot pentru sănătate, în satele românești, unii oameni nu mâncau nimic în această perioadă, din Joia Mare și până în noaptea Învierii.
Una dintre credințele străvechi era aceea că nu e bine să moară cineva în Săptămâna Patimilor, dar cel care moare în ziua de Paști, acela merge „de-a dreptul în rai, că amu-s cerurile deschise”. De asemenea, în unele zone, în seara din Vinerea Mare, oamenii mergeau cu lumânările aprinse de la biserică și înconjurau casa de trei ori, apoi făceau o cruce cu lumânarea pe pereți, în patru colțuri, ca să fie feriți toți ai casei de foc, boli și trăsnet. Tot acum, în unele sate, fetele urcau în turnul bisericii și sunau clopotul, ca să le crească înaltă cânepa.
În diferite sate din Transilvania, de exemplu, oamenii se trezesc de dimineață, chiar înainte de răsăritul Soarelui și aleargă prin rouă, crezând că așa vor fi sănătoși tot anul.
sursa: basilica.ro, wikipedia.ro, Tradiții Clujene
este parte a
